Cheltuielile publice pentru educație în România au crescut. Creșterea este mai evidentă la învățământul preșcolar
EaG 2025, editat de OCDE, arată că, în perioada 2015 – 2022, cheltuielile publice la nivelul învăţământului preşcolar din România au crescut cu 36,7%, iar acest lucru s-a întâmplat în ciuda unei scăderi a numărului de copii înscrişi cu aproape 3%.
Raportul „Education at a Glance 2025” subliniază că, la fel ca în majoritatea celorlalte ţări, cheltuielile publice în România sunt mai mari la nivelul terţiar, inclusiv cercetarea şi dezvoltarea (C&D), decât la nivelurile primar şi postsecundar non-terţiar. Cheltuielile publice în România se ridică la 10.329 dolari per student terţiar, comparativ cu media OCDE de 15.102 de dolari.
„O mare parte din disparitatea cheltuielilor pe student între ţările OCDE, ţările partenere şi ţările candidate la aderare reflectă diferenţele dintre nivelurile veniturilor naţionale. Atunci când cheltuielile sunt măsurate ca procent din PIB, diferenţele între ţări tind să fie mai mici, variind între 2,5 % şi 6,9 % din PIB. În România, investiţiile în educaţie la nivel primar şi terţiar se ridică la 2,5 % din PIB, ceea ce este sub media OCDE de 4,7 % conform acestui indicator”, se arată în raportul OCDE.
Finanţarea publică domină sistemul educațional
Acesta mai precizează că guvernele sunt principala sursă de finanţare a Educaţiei în toate ţările OCDE, în special pentru nivelurile acoperite de învăţământul obligatoriu. În România, guvernele asigură 96,5% din finanţarea totală pentru învăţământul primar, secundar şi postsecundar non-terţiar (înainte de transferurile către sectorul privat), ceea ce este peste media OCDE de 90,1%.
La nivelurile preşcolar şi terţiar, finanţarea privată joacă adesea un rol mai important. În România, 98,7% din finanţarea învăţământului preşcolar (după transferuri) şi 90% din finanţarea învăţământului terţiar (înainte de transferuri) provin din surse publice, comparativ cu mediile OCDE de 85,6% şi, respectiv, 71,9%.
„Deşi cheltuielile pe elev de la nivelul primar la cel terţiar au crescut în medie în ţările OCDE între 2015 şi 2022 în termeni reali (de la 11 955 USD la 13 210 USD), cheltuielile guvernamentale pentru educaţie au scăzut în termeni relativi de la 10,9 % din bugetele publice la 10,1 %. Acest lucru sugerează că prioritatea relativă acordată educaţiei în cheltuielile publice globale a scăzut în întreaga OCDE. În România, cheltuielile pe elev au crescut de la 4 761 USD la 6 220 USD, în timp ce ponderea alocată educaţiei a scăzut de la 6,6 % din bugetele publice la 6,3 % în această perioadă”, a preciza sursa citată.
Creștere semnificativă la nivel preșcolar
Raportul mai scoate în evidenţă faptul că, în ţara noastră, au crescut cheltuielile publice la învăţământul preşcolar.
„La nivelul învăţământului preşcolar, cheltuielile publice în România au crescut substanţial, cu 36,7 %, între 2015 şi 2022. Acest lucru s-a întâmplat în ciuda unei scăderi de 2,9 % a numărului de copii înscrişi. Drept urmare, cheltuielile publice pe copil au crescut cu 40,8 %, comparativ cu o creştere medie de 24 % în ţările OCDE din 2015”, notează raportul OCDE.
Documentul mai arată că unele ţări impun taxe de şcolarizare semnificativ mai mari studenţilor străini la nivel de masterat în instituţiile publice, inclusiv România. În România, taxele medii anuale de şcolarizare pentru studenţii străini la nivel de masterat sunt, în medie, de 8150 dolari, ceea ce este cu mult peste taxele percepute studenţilor naţionali - 2 098 dolari.
