Cercetătorii suedezi au detectat o importantă degajare de metan în Marea Baltică
O echipă de cercetători suedezi a detectat o importantă degajare naturală de metan în apele adânci din Marea Baltică, acest gaz contribuind la încălzirea globală, transmite vineri AFP, potrivit Agerpres.
Gazul a fost descoperit la o adâncime de aproximativ 400 de metri, în largul coastelor localităţii Nynashamn din sud-estul Suediei, pe o suprafaţă de aproximativ 20 de kilometri pătraţi.
Metanul este eliberat de microorganismele care trăiesc în sedimentele marine, dar este produs şi de activităţile umane, precum agricultura şi instalaţiile de petrol şi gaze.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Metanul este responsabil pentru aproximativ 30% din încălzirea globală din era preindustrială. Pe o perioadă de 20 de ani, efectul său de încălzire este de 80 de ori mai puternic decât cel al dioxidului de carbon.
„Ştim că bulele de metan pot scăpa din solul marin costier puţin adânc din Marea Baltică, însă nu am văzut niciodată o emanaţie de bule atât de intensă până acum şi cu siguranţă nu într-o zonă atât de adâncă”, a declarat cercetătorul Christian Stranne, citat într-un comunicat emis de Universitatea din Stockholm, care conduce acest proiect împreună cu Universitatea Linnaeus din Vaxjo.
Cercetătorii sunt obişnuiţi să vadă bule de metan ridicându-se la 150 până la 200 de metri deasupra solului marin, dar în acest caz au fost surprinşi să observe astfel de bule la 370 de metri deasupra fundului mării, sau aproape de suprafaţă.
„Metanul conţinut în bule este dizolvat în mare şi, prin urmare, dimensiunea lor scade treptat pe măsură ce se ridică spre suprafaţă”, a precizat profesorul de geofizică marină.
„Nu cunosc niciun studiu în care au fost observate astfel de bule persistente la aceste adâncimi", a adăugat el.
„Acesta ar putea fi un nou record mondial, care ne-ar putea obliga să reevaluăm rolul zonelor adânci în ceea ce priveşte contribuţia la metanul din apele de suprafaţă”, a adăugat Christian Stranne.
Potrivit cercetătorului, în absenţa oxigenului în apele adânci ale Mării Baltice, nivelurile de metan dizolvat în mare pot fi relativ ridicate, iar bulele rămân mai mult timp intacte, metanul ajungând astfel mai sus.
Cercetătorii, care nu au cuantificat această eliberare de metan, au prelevat un număr semnificativ de carote de sedimente şi de eşantioane de apă pentru a înţelege de ce este eliberat atât de mult metan în această zonă.
Cercetătorii speră acum să efectueze noi analize pentru a afla motivul pentru care emisiile de metan sunt atât de mari în aceste zone.