Cercetătorii români au găsit în Delta Dunării specii de plante și pești considerate dispărute

Iar o nouă insulă va fi menționată, de acum, în documentele oficiale. În același timp șipul o specie de sturion menționată ultima dată în anii 1970 pare să fi dispărut de tot. Ţara noastră derulează cel mai important proiect din Europa care vizează analiza biodiversității cu un buget de aproape zece milioane de euro.

Revizuirea planului de management al celei mai importante rezervaţii din Europa, Delta Dunării, înseamnă studii întinse pe aproape 600 de mii de hectare, care vor urmări, în special, vieţuitoarele aflate în pericol de dispariţie.

Șipul, un peşte din familia sturionilor, nu a mai fost capturat din anii 70 în Deltă şi specialiştii confirmă că a dispărut din apele noastre. Avem, în schimb, semne care indică prezenţa castorilor şi a nurcii europene.

Mihaela Cristescu, Universitatea Dunărea de Jos, Galaţi: "Castorul nu este o specie tipică Deltei Dunării, este o specie nou semnalată aici. A migrat de pe afluenţii râurilor învecinate, aceasta este presupunerea care există la momentul actual în literatura de specialitate".

În 1939, biologii români au identificat în deltă o plantă carnivoră numită popular "roata apei", care nu a mai apărut, ulterior, în niciun studiu şi pe care specialiştii o credeau dispărută. Cercetătorii de la Universitatea Dunărea de Jos au regăsit-o anul trecut. Şi au descoperit şi 3 exemplare dintr-un peste care trăieşte doar în Dunăre.

Gabriela Grigoraș, Universitatea Dunărea de Jos, Galaţi: "Aş menţiona o specie de peşte, țigănușul. Un peşte endemic în bazinul Dunării. Este o specie ameninţată cu dispariţia tocmai datorită modificării habitatelor, desecărilor, distrugerii vegetaţiei".

A fost descoperită o nouă insulă în apropierea malului românesc, la graniţa cu Ucraina, care nu apare pe nicio hartă. Insula s-a format în urmă cu 7-8 ani şi este acoperită de sălcii şi plopi.

Cercetătorii vor mai face analize şi pentru efectele încălzirii globale. Informaţiile de până acum arată că, deşi apa vine destul de poluată trecând prin 8 ţări din amonte, efectul Deltei Dunării poate fi de-a dreptul miraculos.

Lucian Georgescu, rectorul Universităţii Dunărea de Jos, Galaţi: "Sunt lacuri la care apa este perfect potabilă. Apa e limpede 3 metri. Deci este o capacitate de autoepurare foarte mare".

Proiectul este coordonat de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

Viorica Basca director executiv ARBDD: "Pornind de la această cartare se pot trage concluzii asupra necesităţii unor restricţii, asupra impunerii unor reguli atât pentru desfăşurarea diverselor tipuri de activităţi economice, pentru ceea ce înseamnă protecţia unor specii".

Oficial, astfel de studii trebuie făcute o dată la cinci ani. În realitate, însă, o analiză de o asemenea amploare nu a mai fost făcută în Deltă de peste 40 de ani.

Articol recomandat de sport.ro

Ce nebunie! ”El e câștigătorul Balonului de Aur din acest an”