Al doilea cel mai mare proiect energetic din România primește undă verde. Ministerul Energiei, câștig de cauză în instanță

Ministerul Energiei a transmis luni că guvernul a câștigat acțiunea din instanță depusă de Greenpeace pentru a bloca proiectul Neptun Deep. Ca urmare, ONG-ul trebuie să plătească 80.000 lei dezvoltatorilor Romgaz şi OMV Petrom.

„Astăzi, printr-o decizie fermă, justiţia a apărat interesele României împotriva încercărilor repetate ale ONG-ului Greenpeace de a bloca proiectul vital Neptun Deep. Tribunalul Bucureşti a respins în fond acţiunea Greenpeace, iar ONG-ul trebuie să plătească acum 80.000 lei dezvoltatorilor Romgaz şi OMV Petrom”, a anunţat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, pe Facebook.

Cel mai mare proiect de investiții din domeniul energetic, în România, este extinderea complexului de la Cernavodă cu încă două reactoare nucleare, 3 și 4, proiect de 8 miliarde de euro, semnat în decembrie anul trecut. Data finalizării este estimată a fi 2032.

Reprezentanţii Greenpeace România au transmis, luni, după sentinţa Tribunalului Bucureşti în Dosarul PUZ-ului pentru Neptun Deep, că judecătorii nu au luat în calcul nelegalitatea avizului de mediu. Organizaţia va face sau nu recurs la sentinţa pronunţată luni, după ce va primit motivarea judecătorilor.

„Tribunalul Bucureşti a pronunţat, în primă instanţă o decizie nefavorabilă Greenpeace în procesul de anulare a planului urbanistic zonal (PUZ) pentru lucrările onshore din Tuzla dedicate proiectului Neptun Deep. În soluţia publicată pe scurt, Tribunalul a hotărât să nu analizeze pe fond nelegalitatea avizului de mediu invocată de către Greenpeace România. Cu toate acestea, alte instanţe din România au admis şi analizat astfel de argumente în alte procese similare”, a transmis, luni, Greenpeace România, într-un comunicat de presă.

Greenpeace acuză mai multe probleme cu proiectul Neptun Deep

Organizaţia de mediu reaminteşte că a semnalat mai multe nereguli în legătură cu avizul de mediu eliberat pentru PUZ-ul dedicat proiectului Neptun Deep:

• Nu a fost efectuat un studiu de evaluare a impactului climatic;
• Nu a fost evaluat impactul asupra corpurilor de apă;
• Nu a fost parcursă procedura de consultări transfrontaliere în cadrul procesului de aprobare;
• Nu a fost efectuat un studiu de evaluare adecvată.

„Ne aflăm într-o situaţie juridică atipică, în care unele instanţe iau în considerare aspectele problematice ale avizelor de mediu, în timp ce altele nu. Riscurile de mediu rămân, chiar dacă nu li s-a dat atenţie în acest proces. O să continuăm cu demersurile până când aceste riscuri vor fi analizate în mod corespunzător de către justiţia din România”, a declarat Vlad Cătună, Coordonator de Campanii, Greenpeace România.

Organizaţia precizează că argumentele au vizat atât aspecte de urbanism cât şi de mediu, respectiv au fost invocate nerespectarea unor condiţii esenţiale la adoptarea PUZ-ului şi a avizelor ce au stat la baza acestuia, inclusiv a avizului de mediu emis în cadrul procedurii.

„Considerăm că argumentele noastre sunt pertinente, aşa încât vom lua decizia de a face sau nu recurs împotriva soluţiei după ce vom vedea şi argumentele din sentinţa Tribunalului Bucureşti. Credem cu tărie că evaluarea de mediu trebuie să fie corespunzătoare şi pertinentă pentru orice proiect, indiferent cât de mare ar fi acesta, întrucât beneficiile economice pe care le-ar putea avea nu pot justifica nicidecum o evaluare pur formală a impactului asupra unei problematici de mediu complexe (cu arii naturale protejate aflate în proximitate) inclusiv asupra schimbărilor climatice, care poate avea consecinţe ireversibile, faţă de potenţialele beneficii economice, efemere prin definiţie”, a declarat Mihaela Maravela, avocat barou Bucureşti.

„Decizia vine în contextul în care Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a solicitat companiilor din energie să ceară daune exagerate în litigiile cu ONG-urile de mediu care atacă proiecte controversate cu impact ridicat asupra mediului şi sănătăţii. România şi-a asumat obligaţii sub tratate europene şi internaţionale la cel mai înalt nivel, de a asigura acces la justiţie organizaţiilor de mediu în cauze de interes public (costuri rezonabile, calitate procesuală activă), cum ar fi Convenţia de la Aarhus”, au mai transmis reprezentanţii Greenpeace România.

Articol recomandat de sport.ro

Derapaj incredibil în timpul finalei Spania - Argentina: „Sunt niște porci, niște escroci, niște bătăuși”