Cei care comit infractiuni minore nu mai pot scapa de urmarirea penala. De ce este contestata decizia Curtii Constitutionale
Spartul unui geam, furturile sau inselatoriile ii vor trimite pe cei care le-au comis in fata judecatorilor, chiar daca prejudiciul este foarte mic.
Curtea Constitutionala a decis ca procurorul nu mai poate dispune renuntarea la urmarirea penala, ci doar instanta. Victimele se bucura la auzul vestii, insa cei care lucreaza in sistemul de justitie vor fi coplesiti.
Incepem cu un exemplu concret: un furt comis intr-un magazin. S-au sustras produse in valoare de 19 lei, faptasul a fost prins, marfa a fost recuperata. Procurorul ar fi spus pana ieri ca renunta la urmarirea penala. Prejudiciul mic a fost recuperat iar hotul si-a cerut scuze. Sa mearga mai departe in instanta ar fi costat statul roman mii de lei.
Un alt exemplu: a condus scuterul pe drumurile publice fara sa aiba permis de categoria A1 sau B, asa cum spune legea. Fiind prima abatere, procurorul n-a mai facut demersuri. De acum inainte, insa se va merge pana la o sentinta finala care poate echivala cu pana la 3 ani de inchisoare.
Renuntarea la urmarirea penala s-a aplicat anul trecut in peste 100.000 de cazuri. Procurorul a considerat ca faptasul nu reprezinta un pericol social ori ca paguba este nesemnificativa.
Intre cauzele in care ancheta n-a mai continuat se numara si cazuri de distrugere, in care de exemplu, victima a descoperit ca poarta casei a fost rupta de persoane necunoscute sau ca o fereastra i-a fost sparta. Tot printre cazurile de furt se numara sustragerea capacelor de la roti, stergatoarele sau oglinzile laterale.
De acum inainte, insa toate cazurile vor fi lucrate de procurori si trimise in instanta. Decizia a fost luata de Curtea Constitutionala.
Augustin Zegrean, presedinte CCR: "Curtea a decis ca acest articol este neconstitutioanala pentru ca incalca art. 1 din constitutie referitor la legalitate. Se spune in Constitutie ca justitia se infaptuieste in instantele de judecata in conditiile legii. asa a decis curtea ieri. ca judecatorul decide chiar si in aceste situatii a fost cu majoritate de voturi."
Decizia nu este privita insa cu atata entuziasm de cei care vor trebui sa dea solutii.
Horatiu Dumbrava, membru CSM: Este o situatie ingrijoratoare. Sunt 34 de decizii date de CCR pe noile coduri prin care s-a decis ca sunt neconstitutionale. Inseamna ca avem o problema la modul cum au fost intocmite codurile.
Livia Stanciu, presedinte ICCJ: "Vom face evaluarea impactului asupra sistemului judiciar."
Elaborarea noilor reglementari au costat aproape 3 milioane de euro, bani luati cu imprumut de la banca mondiala. Vazand cate hibe au codurile, apare intrebarea daca cei platiti sa le elaboreze si-au facut datoria bine sau nu.
Etichete: dosar, furt, inselatorie, judecatori, prejudiciu,
