Negocieri Rusia-Ucraina, runda a 2-a. S-a ajuns la o înțelegere privind civilii
Kievul și Moscova au convenit, joi, să continue negocierile. Astfel, a treia rundă este planificată să aibă loc cât mai curând posibil.
Ucraina și Federația Rusă au ajuns la o înțelegere cu privire la asigurarea comună a coridoarelor umanitare pentru evacuarea cetățenilor, livrarea de alimente și medicamente.
Cele două părți au mai discutat despre posibilitatea încetării focului în timpul evacuării cetățenilor, acolo unde vor avea loc asemenea acţiuni.
De asemenea, Rusia și Ucraina au stabilit înființarea unor canale speciale de comunicare pentru interacțiunea în timpul evacuării civililor, a declarat un consilier al șefului biroului lui Zelenski.
Runda a 2-a de negocieri între Rusia și Ucraina
Joi, 3 martie, a avut loc a doua rundă de negocieri între cele două tabere. Consilierul prezidențial ucrainean Mihailor Podoliak a anunțat pe Twitter, în jurul orei 17.00 (ora României), că el și alți oficiali au început discuțiile cu reprezentanții Rusiei.
De asemenea, consilierul a precizat care sunt principalele revendicări ale Ucrainei:
-► Încetarea imediată a focului
-► Armistiţiu
-► Coridoare umanitare pentru evacuarea civililor din satele și orașele distruse sau bombardate constant.
Potrivit înregistraării VIDEO care a fost postată pe Twitter de consilierul prezidențual, cele două tabere inamice s-au salutat cordial - deși, în acest timp, soldații ruși continuau să bombardeze Ucraina.
În acest clip se vede că rușii sunt cei care întind primii mâna către reprezentanții Ucrainei.
Delegația Ucrainei a răspuns cordial la gestul rușilor, astfel că, timp de câteva secunde, membrii celor două tabere s-au salutat reciproc. Înregistrarea VIDEO poate fi vizionată aici.
Astfel, cel puţin 9 oameni au murit şi 4 au fost răniți joi în urma unui atac aerian rus asupra a două şcoli şi case private din regiunea Cernigov din Ucraina.
Recent, ministrul rus de Externe a spus că vrea ca ambele state să negocieze de pe poziţii egale.
De asemenea, Lavrov a declarat că Statele Unite controlează Europa exact ca Hitler acum 80 de ani.
Adjunctul lui a fost mai moderat: „Sunt sigur că ne vom îmbunătăţi relaţia cu Vestul", a spus Riabkov.
Delegația rusă a sosit încă de joi în Belarus pentru a doua rundă a discuţiilor cu partea ucraineană.
Locul ales, o vilă de la graniţa polono-belarusă, are o simbolistică aparte: în decembrie 1991, preşedintele rus Boris Elţîn şi omologii lui din Ucraina şi Belarus au semnat acordul de dizolvare a Uniunii Sovietice.
Vladimir Medinsky, şeful delegaţiei ruse: „Am convenit de comun acord asupra locului de întâlnire. Este mai convenabil aici atât pentru noi, cât și pentru partea ucraineană. Oraşul Brest are un aeroport bun și este mai aproape de granița poloneză pentru partea ucraineană, deoarece, din câte am înţeles, ei vin aici prin Polonia."
Rusia nu pare să fi renunţat la pretenţiile pe care le avea înainte de invazie.
Serghei Lavrov, ministrul de externe al Rusiei: „Crimeea este parte din Rusia, vrem recunoaşterea republicilor populare Doneţk şi Luhansk între graniţele regiunilor Doneţk şi Luhansk, demilitarizarea Ucrainei, unde nu ar trebui să fie arme care pot ameninţa securitatea Rusiei, şi denazificarea, după aceeaşi procedură prin care a trecut şi Germania fascistă.”
Oficiali turci implicaţi în mediere spun că pretenţiile Rusiei sunt exagerate.
Ibrahim Kalin, purtătorul de cuvânt al președintelui turc: „Cele trei cerințe cerințe formulate de ruși până acum la negocieri sunt maximale și nerezonabile. Recunoașterea Crimeei ca parte a Rusiei, adică recunoașterea anexării Crimeei, nu e acceptabilă în acest moment. La fel, este inacceptabilă și demilitarizarea unei țări suverane și independente. Cât despre neutralitatea Ucrainei, aici se poate discuta, dar celelalte două condiții sunt extreme.”
În ultimele zile, presiunea internațională asupra Rusiei a crescut considerabil.
Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a condamnat invazia Ucrainei şi i-a cerut lui Putin să-şi retragă trupele. Votul a fost covârşitor: 141 pentru, 35 de abţineri şi 5 voturi împotrivă.
Doar Belarus, Coreea de Nord, Siria şi Eritrea au votat alături de Rusia.
Joe Biden, președintele SUA: „Putin este acum mai izolat că niciodată faţă de restul lumii. Când istoria acestor zile vă fi scrisă, Ucraina va lăsa Rusia slăbită şi lumea, în rest, mai puternică.”
Emmanuel Macron, președintele Franței: „Preşedintele Putin a ales războiul. Nu este un conflict între NATO şi Vest pe de o parte şi Rusia pe de alta, aşa cum ar spune unii. Nu sunt nici trupe, nici baze NATO în Ucraina. Astea sunt minciuni. Rusia nu e agresată, ea e agresorul.”
Pe de altă parte, Pentagonul a amânat un exerciţiu cu rachete balistice intercontinentale, ca răspuns la decizia lui Putin de a pune forţele nucleare ruseşti în alertă.
John Kirby, secretarul de presă al Pentagonului: „Decizia secretarului arată cât de responsabil ne vom purta în domeniul nuclear. Ne-ar plăcea, cu siguranţă, să vedem că şi Moscova răspunde la fel şi calmează retorica pe tema armelor nucleare.”
Antony Blinken, purtătorul de cuvânt al Pentagonului: „Retorica provocatoare despre armele nucleare e culmea iresponsabilităţii. E periculos. Contribuie la riscul apariţiei unor greşeli. Trebuie ocolită.”
Marți, ministrul de Externe al Rusiei a declarat că al treilea război mondial ar fi unul nuclear şi distructiv.
Pe de altă parte, președintele american Joe Biden a minimalizat riscurile puse de alerta nucleară a Rusiei. Întrebat dacă oamenii ar trebui să fie îngrijorați, Biden a răspuns, simplu, „nu”.
ULTIMELE ȘTIRI
CELE MAI CITITE
.webp)
