Ce înseamnă pentru români sancțiunile economice aplicate Rusiei. Cresc toate prețurile iar investitorii ne-ar putea ocoli
Între timp, nori negri se adună pe cerul Europei, şi automat al României, din punct de vedere economic. Sancțiunile aplicate Rusiei au dus la scumpiri.
Preţul gazului şi cel al petrolului au explodat. În cazul unui război, efectele vor fi cu adevărat dramatice, pe mai multe piețe de mărfuri. Rusia joacă un rol important în producția mondială de aluminiu, și chiar cereale. Alături de Ucraina, asigură peste un sfert din exporturile de grâu. Ca un efect de domino, scumpirile vor fi în lanț, și se vor vedea și la noi, spun specialiștii.
Blocarea gazoductului Nord Stream 2 și sacțiunile economice s-au văzut imediat în creșterea prețului gazului, dar și în preţul petrolului, care a urcat aproape de 100 de dolari pe baril.
Sorin Elisei, Director Consultanță, Deloitte România:
„Fără o întrerupere fizică, pentru că vorbim de un risc de întrerupere fizică, deja vedem niște efecte ale prețurilor la gaze naturale. Gazele naturale sunt o materie primă nu numai pentru producerea de energie electrică, vorbim de îngrășăminte chimice, vorbim de multe alte industrii, cea farmaceutică, și cred că un efect negativ este această creștere galopantă a prețurilor, care se va duce în inflație.
Un alt efect negativ poate fi constituit de faptul că la un preț foarte mare al gazului natural mai mulți operatori economici decid să închidă operațiunile. Și atunci dacă eu opresc producția, de fapt rămân fără taxe la bugetele locale sau la bugetul de stat, trimit în șomaj tehnic sau poate chiar și concediez oameni.”
Livrările de gaz rusesc s-ar putea complica dacă vor fi extinse sancțiunile economice și financiare. Ar putea urma chiar scoaterea din sistemul swift a Rusiei, ceea ce înseamnă blocarea tuturor tranzacțiilor financiare. Prin urmare, Rusia ar putea avea probleme să încaseze bani din vânzarea de gaz, petrol și materii prime în Occident. Iar ruşii ar putea riposta cu închiderea robinetului de gaz, cel puţin temporar.
Din consumul anual de gaze naturale al Uniunii Europene, peste 40% a fost gaz din Rusia. Sunt țări total dependente de gazul rusesc: Cehia, Letonia, Ungaria şi chiar şi Bulgaria. Prin comparație, România stă destul de bine. Ajungem la importuri de până la 40%, deci producem o mare parte din ce consumăm, însă probleme avem în perioadele de iarnă, atunci când este foarte frig și fără gazul din Rusia nu putem să asigurăm presiunea necesară în sistem.
La nivel european, se caută soluții alternative pentru acoperirea consumului, care înseamnă însă și prețuri mai mari.
Dragos Cabat, analist economic, CFA Romania: „Singura variantă viabilă pare a fi exporturile din Statele Unite cu vapoarele, acel gaz lichefiat care poate fi adus în Europa. Dar trebuie să fim realişti, nu se poate crea o punte de vase care să aducă în Europa atât gaz cât este nevoie, să găseşti soluţii alternative nu se poate face pe termen scurt, în niciun caz.”
În plus, 27% din petrolul importat de Uniunea Europeană provine din Rusia.
Claudiu Cazacu, analist economic, XTB România:
„În ceea ce privește piața petrolului, există negocieri în momentul de față pentru a permite Iranului să livreze cantități consistente. Va dura. În trecut, se considera că ar fi nevoie de ani de zile pentru a reveni la capacitatea de dinainte de sancțiunile impuse Iranului, însă, un episod de acum câțiva ani ne-a arătat că în câteva luni de zile s-ar putea reoferi către piață sute de mii de barili. Eu aș estima că în momentul de față nu departe de un milion de barili pe zi, ceea ce nu ar fi suficient, bineînțeles, dar este un punct de start.”
Am putea vedea creșteri şi mai mari de prețuri la alimente în cazul în care conflictul va escalada. Rusia este cel mai mare exportator de grâu din lume, iar Ucraina este pe locul al treilea în lume. Țara vecină este considerată "coșul de pâine al Europei", pentru care produce grâu, orz, secară și porumb, pe care se bazează o mare parte a Europei. Cele două țări reprezintă împreună 29% din piața globală de export de grâu.
Rusia deține supremația și la livrările de materie primă
În același timp, Rusia este în topul exportatorilor de aluminiu și unul dintre cei mai mari producători de nichel, folosit în bateriile de vehicule electrice, și cupru.
Dragoș Cabat, analist economic CFA România: „Companiile mari din Germania, Austria, Olanda, tot vestul Europei se folosesc de gaz şi petrol şi materii prime din Rusia pentru a produce bunurile pe care le vând mai departe, ceea ce înseamnă că aceste produse vor deveni mai scumpe şi vor deveni mai puţine, deci creşterea economică la nivelul UE va fi mai mică în anul acesta, dacă acest conflict continuă şi inflaţia nu mai are nicio şansă să îşi revină. Dacă lucrurile acestea se întâmplă în UE, pe cale de consecinţă, categoric se vor întâmpla şi în România.”
Deși relațiile economice dintre România și Rusia s-au răcit în ultimii ani, în 2020 importurile au ajuns la peste 1,8 miliarde euro, iar anul trecut la 2,8 miliarde de euro. Exporturile au fost însă sub un miliard de euro, potrivit datelor Institutului național de Statistică.
Pe lângă gaz, importăm îngrășăminte, lemn și metale. Așadar, România ar putea fi afectată și direct.
Tudor Afanasov, Camera de Cooperare Economică Româno-Rusă: „Industria este cea mai afectată, ai nevoie de materie primă ieftină. care vine într-o mare măsură din Federaţia Rusă. Aluminiul, care este extrem de necesar în zona aerospaţială, minereurile de fier de care avem nevoie şi care lipsesc, cupru, care este foarte scump. În momentul în care noi nu o să mai avem piaţă de desfacere sau nu o să mai avem acces la materii prime, companiile se duc în faliment.”
Pe de altă parte, fiind atât de aproape de zona de conflict, investitorii ar putea ocoli țara noastră și chiar accesul pe piețele internaționale va fi mai dificil. Cu alte cuvinte, va fi mai scump să ne împrumutăm și am putea vedea și o presiune pe leu. Oricum, riscul începerii unui război se vede deja pe bursele străine.
