Ce înseamnă contractele cu zero ore de muncă și care sunt avantajele pentru angajat. Sunt însă controversate în Occident
„Contracte cu zero ore”, asta încearcă să introducă şi în România mai mulţi senatori. Potrivit acestora, angajatorii își vor chema oamenii la lucru doar atunci când au nevoie de ei și îi vor plăti strict pentru timpul prestat.
La rândul lor, angajații pot refuza să răspundă solicitării. Deși oferă flexibilitate, acest tip de contract nu vine cu siguranța unui venit fix.
Așa-numitele „contracte de muncă cu zero ore” sunt folosite în câteva țări, printre care Marea Britanie, Italia, Olanda și Suedia.
Alegeri 2024
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
Răzvan Ivan este bucătar într-un restaurant din Killarney, Irlanda, şi spune că şeful îl cheamă la treabă în zilele mai aglomerate, când sunt evenimente, sau în vârf de sezon.
Răzvan Ivan, bucătar în Irlanda: „Nu ești obligat să lucrezi mai mult decât vrei tu, dar în momentul în care angajatorul îți cere să lucrezi, să spunem, opt ore pe zi și tu refuzi, s-ar putea ca la un moment dat să nu mai ai de muncă.”
Alți angajați cu contracte de muncă cu zero ore se plâng, însă, că nu sunt siguri de venituri și nici de timpul lor. Un îngrijitor la domiciliu, de pildă, primește programul de lucru cu două zile înainte.
Alina Găvruță, angajată cu contract: „Fiecare vizită la domiciliu era în funcție de necesitatea clientului: 15 minute, o jumătate de oră, o oră, și exista timpul acela mort între clienți, trebuia să te deplasezi dintr-o parte în alta, nu erai plătit în timpul respectiv.”
Ionuț Bolat este manager de hotel în Amsterdam și folosește acest tip de contract.
Angajații sunt plătiți cu 16 euro pe oră, iar statul olandez le reține patru euro pentru taxe.
Ionuț Bolat, managerul unui hotel din Țările de Jos: „Îi țin la muncă, când am nevoie de ei, atât. Cât lucrează, atâta îi plătesc. Am unii care lucrează după ora 4 seara, iar alții care vin sâmbăta și duminica.”
În România, există deja contracte de muncă de numai câteva ore pe lună. Totuși, programul de lucru este clar stabilit, iar angajatorii nu pot cere ore suplimentare decât în situații excepționale.
Leonard Azamfirei, inițiatorul legii: „Am considerat că este necesar un program flexibil, care este întâlnit și în alte țări, care să poarte în egală măsură și interesul angajatului și interesul angajatorului.”
Contractele cu zero ore, controversate
Contractele cu zero ore sunt controversate în țările unde ele există. Un lider sindical cu experiență nu le vede cu ochi buni.
George Petrache, lider sindical: „Pentru salariat, flexibilizarea nu știu dacă constituie neapărat un plus, Să stăm acasă la dispoziția unui număr de angajatori și totuși să nu ne cheme nimeni, nu reprezintă o siguranță a zilei de mâine.”
Dragoș Pîslaru, președintele Comisiei pentru Ocupare și Forță de Muncă din Parlamentul European: „Aceste contracte de zero ore au fost utilizate mai ales pentru sectoarele care sunt în general prost plătite, sunt sectoare cu calificări reduse, de exemplu sectorul HORECA, al zonei de alimentație și turism.”
Inițiatorii legii spun că noile contracte le-ar oferi angajaților drepturi precum concediu de odihnă și asigurare medicală.
Virgil Aldea, specialist HR: „La acest moment există destule lacune în aplicarea unui astfel de contract, atât legislativ cât și fiscal, cum ar fi calculul concediului medical, al celui de odihnă, plata contribuțiilor.”
Propunerea legislativă a fost înregistrată recent la Senat și urmează să intre în dezbatere.
