„Județe la stăpân”, partea a III-a. În ultimii 15 ani, firma președintelui consiliului județean a câștigat contracte publice, multe cu primăriile din județ care îi sunt în subordine, de peste 200 de milioane de lei.

În ultimii 15 ani, firma președintelui consiliului județean a câștigat contracte publice, multe cu primăriile din județ care îi sunt în subordine, de peste 200 de milioane de lei.

Unele dintre lucrări sunt întârziate cu anii. Între timp, vicepreședintele consiliului județean a fost condamnat în primă instanță pentru luare de mită. Spune că nu își dă demisia pentru că este cetățean european.

Nu este singura clădire controversată ridicată în mandatul fostului primar. În cealaltă parte a orașului se lucrează de zor la faleză, care va fi cea mai frumoasă parte a orașului. Proiectul include și o promenadă pentru turișți, iar scheletul de beton este pozitonat fix în mijlocul aleii pietonale.

Ce spune Ștefan Ilie, primarul Municipiului Tulcea

Ștefan Ilie, primarul Municipiului Tulcea: „Cineva a concesionat și a ridicat clădirea respectivă. Primăria la momentul respectiv și-a dat seama că sunt niște lucruri în neregulă, lipsesc niște avize și a contestat autorizația de construire și a obținut demolarea construcție. Culmea este că o demolare pe care o hotărăște o instanță, dacă nu este pusă în aplicare în trei ani, se prescrie.“

Reporter: „Și primăria n-a pus în aplicare?“

Ilie: „Nu că n-a pus, a făcut un lucru mai grav, a reautorizat-o în timp ce trebuia demolată.“

Primarul a făcut o sesizare la DNA. Ștefan Ilie spune că tot orașul e împânzit de clădiri cu probleme. Și că, la marginea municipiului, au fost trecute terenuri din extravilan în intravilan fără să fie aduse utilități.

Ilie: „Doar dacă aș avea bani pentru a le pune utilități celor care sunt în afara orașului, nu mai ai bani să investeșți în orașul propriu-zis 30 de ani. Făceau anumite intervenții și începeau să construiască, am descoperit foarte multe construcții fără autorizație. Nu mă refer la un gard sau la dependența unei case.“

Ilie: „Am descoperit blocuri cu locuitori înăuntru, cu oameni care aveau precontracte de vânzare cu dezvoltatorul, iar acel bloc nu avea nici măcar un aviz, o autorizație de construire, nu avea nici măcar un aviz de la un structurist. Am descoperit vreo opt-nouă construcții mari de genul acesta. Blocuri de locuințe. Fără nimic, fără nimic, fără nimic, nu vorbim de celelalte avize neluate, noi vorbim de fără nimic!“

Declarațiile fostului primar, Constantin Hogea

Până în 2020, Tulcea fost condusă timp de 16 ani de Constantin Hogea. De-a lungul mandatelor, fostul primar a fost arestat preventiv și trimis în judecată în două dosare DNA. Ambele legate de autorizații de construcție. În ambele cazuri a fost în cele din urmă achitat pentru că judecătorii au considerat că procurorii nu au adunat suficiente probe.

Reporter: „Aș fi vrut și un punct de vedere legat de cele două dosare pe care le-ați avut, cu blocul poartă în poartă cu penitenciarul.“

Constantin Hogea, fostul primar din Tulcea: „Păi ce puncte de vedere, atâta timp cât au fost clasate, ce să-ți mai spun?!“

Alți oficiali din județ n-au scăpat atât de ușor. Victor Tarhon, fostul președinte al consiliului județean, acum vicepreședinte, este condamnat în primă instanță pentru luare de mită alături de Elena Udrea și Ioana Băsescu. Procurorii spun că politicianul i-a cerut patronului unei firme de construcții cu care consiliul avea contracte în județ să contribuie cu 700.000 de lei la campania lui Traian Băsescu.

Reporter: „Ați fost condamnat în primă instanță, considerați că e normal să fiți în conducerea județului.“

„Sunt cetățean european,“ se apără vicepreședintele Consiliului Județean

Victor Tarhon, vicepreședintele Consiliului Județean Tulcea: „Sunt cetățean european, am drepturi, vă rog frumos, nu vă suprapuneți și închideți. Până la stabilirea unei sentințe rămasă definitivă, am dreptul să îmi exercit orice activitate.“

Reporter: „Sunteți condamnat în primă instanță pentru luare de mită pentru că ați cerut unei companii…“

Tarhon: „Deci domnul meu, dacă nu ai altceva de făcut, te rog să îți cauți.“

Reporter: „Pe dumneavoastră nu vă interesează să explicați aceste lucruri ca politician?“

Tarhon: „Nu, nu !“

Victor Tarhon se consideră nevinovat. Dosarul se află acum la Înalta Curte de Casație și Justiție de unde se așteaptă o sentință definitivă. La începutul pandemiei, un alt politician cu vechime din județ a fost prins în flagrant de DNA, primarul comunei Crișan. Lua mită cu mască și mânuși, să nu cumva să se infecteze.

Liderul Consiliului Județean, Horia Teodorescu, despre contractele publice ale firmei sale

În județ, relația politicienilor cu banii și contractele publice este controversată. Horia Teodorescu conduce consiliul județean de mai bine de 10 ani. În tot acest timp, firma pe care o deține a avut contracte cu statul de peste 200 de milioane de lei. În aceeași perioadă, potrivit datelor furnizate de termene.ro, cifra de afaceri a firmei a fost tot cam de 200 de milioane de lei. Mai mult de jumătate din contracte sunt cu primării din județul Tulcea, pe care îl conduce.

Horia Teodorescu, președinte Consiliul Județean Tulcea: „Eu nu neg chestia asta, am spus, se duce la licitație. Din 100, ia trei, patru, la câte participă, a venit și la licitații publice în județul Tulcea. Nu există la firma Condor vreo încredințare directă sau vreo, în afară de licitație publică pe SEAP, să participe undeva. Spuneți că dacă există vreo incompabilitate din punctul meu de vedere? Niciuna!“

Mergem în comună Jijila, condusă de un primar PSD, din același partid cu președintele consililului județean. Aici firma Condor a câștigat în primăvara lui 2020 un contract de șase milioane de lei pentru realizarea canalizării.

Canalizarea: „Nu știu, nu știe nimeni când o să fie gata.“

Reporter: „Canalizarea trebuia să o termine în februarie 2021.“

Costică Deacu, primarul Comunei Jijila: „2021, da.“

Reporter: „Și suntem în februarie 2022, are întârziere de un an.“

Deacu: „De un an, da. În momentul de față la canalizare, atât mai avem de montat: stația de epurare a apelor uzate și mai am o pompă.“

Reporter: „Deci practic nu funcționează cele mai importante două elemente din proiecte.“

Deacu: „Cele mai importante, da, da.“

Reporter: „Și când o să fie gata?“

Deacu: „Nu știu, nu știe nimeni când o să fie gata.“

Primarul spune că întârzierile au fost cauzate de lockdownul din timpul pandemiei. Dar firma a primit ordinul de începere a lucrărilor în iulie 2020, când acesta nu mai era în vigoare.

Deacu: „Și dacă nu s-a putut, asta e.“

Reporter: „Și primăria ce poate să facă într-o situație de genul asta? Ați cerut despăgubiri pentru întârziere?“

Deacu: „N-am cerut , s-a făcut prelungire de contract, am avut motive ca să spunem. Mi-au venit oamenii cu solicitare de prelungire a contractului datorită pandemiei și le dau dreptate.“

Reporter: „Păi se șția.“

Deacu: „Păi se știa, da…“

Deacu, primar Jijila: „Dacă ar fi să respectăm exact litera legii, nu se mai face nimic“

Ne-am întors două luni mai târziu. Locul unde ar trebui să fie stația de epurare este în continuare pustiu.

Reporter: „Dumneavoastră dețineți în acest moment puterea politică în județ, puterea executivă și aveți, prin intermediului firmei, o putere financiară semnificativă. Credeți că primarii, dacă ar fi nemulțumiți de lucrări ar avea curajul să se îndrepte împotriva firmei?“

Teodorescu: „Eu cred că da. Categoric că da. Implicarea sau, mă rog, interferența undeva a consiliului județean cu o primărie a devenit una destul de mică. Alocările sunt direct de la Bucureșți, noi doar reglăm niște sume 200-300.000 . Dacă mă întrebați dacă există un dram de incompatibilitate, vă spun: niciunul.“

Deacu: „Eu îl penalizez, el își ia cârpele și a plecat și eu rămân cu ce, cu 10 gropi și 15 cămine aici, lasă să facă treabă acolo, mai amânăm… Nu poți să fii nici atât de… dacă ar fi să respectăm exact litera legii, nu se mai face nimic.“

Mergem și în satul Telița din Comuna Frecăței unde firma președintelui lucrează din 2018 la un alt contract de canalizare a cărui valoare a crescut de la nouă, la 10 și apoi la 12 milioane de lei. Încă nu este gata.

Reporter: „În Frecăței de exemplu e un contract în derulare, e în întârziere. În Jijila e un contract care trebuia terminat în vara anului trecut, încă nu este gata. În Niculițel la fel, în Baia la fel, nu sunt contracte gata potrivit termenului.“

Teodorescu: „Habar nu am, dacă sunt întârzieri trebuie să răspundă firma , oricine, de ce sunt în întârziere, să aducă justificările de rigoare. Restul, mai departe, nu știu detalii. Sunt în poziția asta la CJ, nu am nicio treabă pe acolo.“

Ne-am întors peste două luni și la Frecăței, unde am găsit lucrările în același stadiu.

Deputata de Tulcea Mirela Furtună: „Îmi puneți întrebările pe mail [...] Eu sunt accidentată, cu mâna în ghips“

Un alt politician conectat la banii publici din județ este deputata de Tulcea Mirela Furtună. Aceasta este considerată protejata lui Horia Teodorescu. I-a fost consilieră în 2013, când agenția națională de integritate a găsit-o incompatibilă pentru că firma pe care o administra avea în același timp contracte cu instituția unde lucra.

Între timp s-a reprofilat pe servicii medicale. Și-a deschis o clinică la parterul blocului firmei lui Horia Teodorescu. O parte din serviciile medicale sunt decontate din bugetul Casei de Sănătate Tulcea. În 2020, de exemplu, a primit un milion de lei.

Reporter: „Vă sun cu rugămintea de a ne răspunde și nouă la câteva întrebări legate de declarația dumneavoastră de avere și de firma la care sunteți acționar.“

Mirela Furtună, deputat de Tulcea: „Da, îmi puneți întrebările pe mail și vă răspund.“

Reporter: „Păi nu putem să vorbim acum?“

Furtună: „Nu putem să vorbim acum. Eu sunt accidentată, cu mâna în ghips, vreau să le citesc și să răspund cu atenție.“

În clinica deputatei lucrează mai mulți medici angajați la Spitalul Județean. Între timp, la spital, directorul spune că nu are suficienți medici.

Manager Spital Județean Tulcea: „Foarte greu găsiți“ programări la medicii de stat care lucrează și la privat

Dr. Tudor Năstăsescu, manager Spitalul Județean Tulcea: „Peste tot în lume, în afară de Franța, medicii au dreptul de a lucra atât la stat cât și în privat. Acum e o discuție nu neapărat filozofică dacă cel care lucrează la stat își ia o oră-două să se odihnească sau dacă atunci când ajunge la privat nu este cumva obosit.“

Reporter: „Tot am sunat la spital, de exemplu de vreo două-trei săptămâni, să văd să îmi fac programări la medicii care merg și la privat.“

Năstăsescu: „Foarte greu găsiți.“

Într-un răspuns scris, Mirela Furtună ne-a transmis că medicii de la clinică își desfășoară activitatea cu forme legale și vin în centrul medical după-amiaza, în timpul lor liber.

La sfârșitul lui 2020, deputata și-a deschis și un laborator de testări genetice unde face teste PCR. Cam în aceeași perioadă, atât Spitalul Județean cât și Direcția de Sănătate Publică își cumpărau propriile linii PCR, pe care nu le folosesc.

Reporter: „Astea de la spital unde se fac, la ce privați se fac?“

Dr. Năstăsescu: „DSP-ul le distribuie.“

În 2021, DSP Tulcea le-a distribuit către două firme private - una dintre ele a deputatei Furtună - și către spital, care le făcea la direcția sanitar veterinară. Directorul spune că nu aveau spațiu pentru un laborator deoarece multe corpuri de clădire sunt în plin proces de renovare.

Năstăsescu: „Ne-am dus acolo cu sume de bani prin care am făcut că acel laborator să aibă nivelul de biosecuritate trei, necesar pentru testele Covid, având în vedere că se lucrează și covid și altele. Deși se lucra pe aparatură pe care o aveam noi, a trebuit să încetăm colaborarea.“

Șeful Direcției sanitar veterinare susține însă că în 2021 s-a lucrat pe aparatura DSV-ului, pe care a pus-o la dispoziție cu titlu gratuit.

Despre obstacolele testării PCR

Reporter: „S-a lucrat pe aparatură DVSA, nu pe a spitalului?“

Mitică Tuchila, director executiv DSVSA Tulcea: „Pe platforma DSVSA, nu pe aparatura spitalului. DSVSA avea deja trei platforme PCR. Cei de la SJU am înțeles că au luat o platforma PCR și le-am recomandat să lucreze dumnealor, mai ales că specialiștii SJU s-au perfectat și puteau să facă pe o perioadă. La Spitalul Județean, din câte știu eu, utilajele, platforma PCR e venită din anul 2021, dacă nu 2020, dar dumnealor au motivat și au argumentat totdeauna că nu au spațiul necesar.“

Deputata Furtună susține că în 2021 sumele decontate prin intermediul contractului cu DSP Tulcea reprezintă doar 13 la sută din cifra de afaceri a laboratorului.

În decembrie 2021, spitalul mai cumpără două linii PCR, dar nici pe acestea nu le folosește. Între timp, în 2022, colaborarea dintre spital și DSV încetează. Așa că, anul acesta, singurele două instituții din tot județul care primesc bani publici pentru testele PCR sunt cele două firme private.

DSP Tulcea susține că laboratorul lor a fost acreditat de Ministerul Sănătății de abia în vara anului trecut, dar după aceea Ministerul le-a transmis că nu are fonduri și pentru testele lor.

Ministerul a adăugat laboratorul DSP-ului pe lista instituțiilor cărora li se decontează testele în martie 2022, după ce i-am întrebat oficial de ce a fost exclus DSP-ul de la finanțare.

Tot pentru că multe clădiri ale spitalului sunt în renovare, secția de TBC a fost mutată temporar în containarele în care stăteau bolnavii Covid.

George Siscu, deputat de Tulcea, despre ce a făcut pentru a îmbunătăți condițiile în care sunt tratați bolavii de TBC

Județul Tulcea are cea mai ridicată rată de TBC din țară. Spitalul din Babadag a fost închis după ce a fost renovat cu o donație din partea armatei americane. Iar cel din Măcin are un dispensar TBC la marginea orașului. Așa arată clădirea care ar fi trebuit renovată printr-un alt proiect ITI Delta Dunării.

Într-o altă parte a clădirii se află și cabinetul de parlamentar al deputatului PNL George Siscu. L-am căutat în Parlament să vedem ce a făcut concret pentru a îmbunătății condițiile în care sunt tratați bolnavii de TBC.

George Siscu, deputat PNL de Tulcea: „Cu Direcția de Sănătate Publică ați vorbit? Dar cu primarul din oraș ați vorbit?“

Reporter: „E primar de la dumneavoastră din partid.“

Siscu: „E de la noi din partid, da.“

Miliardul de euro pus deoparte pentru Tulcea poate schimba în continuare fața județului dacă va fi cheltuit cu cap, bune intenții și după niște strategii și ghiduri bine la puse la punct. Într-o ediție viitoare intrăm în Delta Dunării să aflăm de ce mii de hectare de ferme pisciole au fost secate și cine le deține acum. Vom merge și pe firul unor contracte de zeci de milioane de euro și vă vom arăta cum au ajuns camioanele și buldozarele să distrugă zonele strict protejate.