Ce ar însemna o retragere parțială a trupelor americane din Europa de Est. „Ar încuraja Rusia”
O reducere a numărului de trupe americane din Europa de Est, menţionată săptămâna aceasta de presa americană, ar fi interpretată ca un nou pas al Washingtonului către Moscova, un semnal îngrijorător pentru europeni, spun analişti citaţi de AFP.
Oficiali ai Departamentului Apărării al SUA iau în considerare retragerea a 10.000 de soldaţi americani staţionaţi în Europa de Est, a relatat NBC News săptămâna aceasta, citând surse americane şi europene.
Cei 10.000 ar face parte din cei 20.000 de soldaţi suplimentari desfăşuraţi de administraţia fostului preşedinte al SUA, democratul Joe Biden, pentru a consolida protecţia Europei de Est după invazia Rusiei în Ucraina în 2022.
Aproximativ 100.000 de soldaţi americani sunt prezenţi în Europa, dintre care puţin peste 65.000 permanent, potrivit datelor Pentagonului.
Generalul Christopher Cavoli, comandantul forţelor americane din Europa, a declarat miercuri în Camera Reprezentanţilor că aceste cifre sunt reevaluate cu regularitate. "Am recomandat în mod constant ca acestea să fie menţinute şi voi continua să o fac", a adăugat el.
În aceeaşi audiere, o reprezentantă a Pentagonului, Katherine Thompson, nu a exclus această opţiune, amintind că este în derulare o revizuire generală a desfăşurărilor de trupe americane în întreaga lume.
"Cântărim aceste elemente în funcţie de interesele declarate de preşedintele Trump (...) Încă nu a fost luată nicio decizie", a spus ea.
Preşedintele american Donald Trump reiterează mereu că Statele Unite cheltuiesc prea mult pentru a-şi menţine prezenţa militară în lume şi că prioritatea strategică a Washingtonului este confruntarea cu China.
În acest context, retragerea trupelor rotative recent desfăşurate ar fi "mai uşoară decât retragerea forţelor permanente precum cele din Europa de Vest", a declarat pentru AFP Artur Kacprzyk, de la centrul de cercetare polonez PISM.
Ţările din Europa de Est, cum ar fi Polonia, România şi statele baltice, sperau ca soldaţii americani să rămână pe teritoriul lor.
"Polonia a fost menţionată în mod repetat ca o ţară în care merită să se investească. Aşa că (Statele Unite) probabil nu se vor uita spre cei mai apropiaţi aliaţi ai lor pentru a le face ceva", speră ministrul polonez al Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz.
O reducere "ar fi un semnal foarte rău, deoarece ar încuraja Rusia să fie mai agresivă faţă de Europa şi ar fi interpretată ca o concesie uriaşă făcută Moscovei de America", a declarat pentru AFP George Scutaru, fondatorul think tank-ului român NSC (New Strategy Center).
Acest lucru ar "amplifica îngrijorările cu privire la fiabilitatea Statelor Unite ca aliat şi temerile că vor încerca să ajungă la un acord cu Rusia în detrimentul" Europei, este de acord Artur Kacprzyk.
Această retragere ar surveni în plină reîncălzire a relaţiilor dintre Washington şi Moscova iniţiată de Donald Trump: conversaţii telefonice cu Vladimir Putin, întâlniri bilaterale, schimburi de prizonieri şi negocieri pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Prezenţa soldaţilor americani în ţările fostului bloc comunist este un motiv recurent de iritare pentru Moscova. "Evident, Rusia ar saluta o reducere a forţelor americane în apropierea graniţelor sale", prezice Kacprzyk, amintind că Moscova a cerut retragerea tuturor trupelor aliate de pe flancul estic al NATO la sfârşitul anului 2021.
Or, spune Scutaru, "este imposibil să se decupleze" cele două mişcări: negocierile privind Ucraina şi procesul mai profund şi mai lung de retragere a Americii din Europa, care este în desfăşurare de mult timp.
"Deja sub Obama în 2013-2014, a existat un prim punct de cotitură odată cu retragerea a două din cele patru brigăzi de luptă" americane din Europa, aminteşte francezul Guillaume Lasconjarias, director de studii la Institutul de Studii Avansate în Apărarea Naţională (IHEDN).
El a subliniat totodată transformarea profilului unităţilor americane în Europa: mai puţine trupe de luptă, mai multe trupe de sprijin care facilitează o redistribuire rapidă a combatanţilor şi o creştere a puterii ţărilor europene.
Cu o posibilă retragere a acestor trupe de întărire trimise în 2022, "vom reveni la statu quo ante (situaţia care a fost înainte - n.r.)", a spus el. Potrivit acestuia, este urmărit îndeaproape ceea ce se va decide, în special soarta Corpului V de armată al SUA, care a fost parţial reinstalat în Polonia în 2022.
"În timpul Războiului Rece, Corpul V a fost cel care a structurat apărarea în faţa Cortinei de Fier. Dacă îl închid, semnalul este că se revine la o postură pe timp de pace, şi nu de criză", a spus Lasconjarias.
