CCR: O sintagmă din Legea privind securitatea naţională este neconstituţională

Curtea Constitutionala

Curtea Constituţională a României a constatat miercuri că sintagma "aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români", din Legea privind securitatea naţională, este neconstituţională.

Potrivit Agerpres, CCR a precizat că din modul de redactare a acesteia rezultă că se poate circumscrie unei ameninţări la adresa securităţii naţionale orice faptă/acţiune, cu sau fără conotaţie penală, care afectează un drept sau o libertate fundamentală.

Consecinţa, arată Curtea, este folosirea, în toate aceste cazuri, a mijloacelor intruzive care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale persoanei, printre care interceptarea şi înregistrarea comunicaţiilor electronice.

Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma "aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români" cuprinsă în art. 3 lit.f) din Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României este neconstituţională.

Sursa citată precizează că dispoziţiile articolului 3 litera f) Legea numărul 51/1991 privind securitatea naţională a României, în forma anterioară modificării prin Legea nr.255/2013, au următorul cuprins:

Citește și
ccr
Curtea Constituțională a respins sesizările USR cu privire la Legile Justiției
„Să nu credem că NATO, în cazul în care România va fi atacată, ne va ajuta cu muniție de 152...” Șeful armatei române, avertisment

"Constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale a României următoarele: f)subminarea, sabotajul sau orice alte acţiuni care au ca scop înlăturarea prin forţă a instituţiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români sau pot aduce atingere capacităţii de apărare ori altor asemenea interese ale ţării, precum şi actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuinţare a structurilor necesare bunei desfăşurări a vieţii social-economice sau apărării naţionale".

În argumentarea soluţiei de admitere pronunţate, Curtea a reţinut că, pornind de la jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia orice ingerinţă în drepturile şi libertăţile persoanei trebuie să fie "prevăzută de lege", cerinţă care nu se limitează doar la stabilirea unui anumit temei legal în dreptul intern, ci vizează calitatea legii, care trebuie să fie accesibilă, clară şi previzibilă, Curtea a analizat în ce măsură sintagma "aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români" din cuprinsul articolului 3 litera f) din Legea numărul 51/1991 întruneşte condiţiile de claritate şi previzibilitate.

"Curtea a constatat că legiuitorul trebuie să realizeze o distincţie între faptele care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi care pot fi calificate drept chestiuni ce ţin de dreptul penal, cu consecinţa incidenţei mijloacelor de drept penal şi procesual penal, pe de o parte, şi acele fapte care sunt îndreptate împotriva drepturilor şi libertăţilor unei colectivităţi/comunităţi (de rasă, origine etnică, religie, etc), care, prin numărul de indivizi care îi aparţin, determină amploarea faptelor îndreptate împotriva acesteia, putând reprezenta o ameninţare la adresa securităţii naţionale, pe de altă parte", se menţionează în comunicat.

Potrivit sursei citate, Curtea a observat că sintagma criticată nu realizează această distincţie, ci se referă, în general, la atingeri grave aduse drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români, indiferent de calitatea de subiect individual sau colectiv a acestora.

"Astfel, din modul de redactare a sintagmei criticate rezultă că se poate circumscrie unei ameninţări la adresa securităţii naţionale orice faptă/acţiune, cu sau fără conotaţie penală, care afectează un drept sau o libertate fundamentală. Consecinţa unei atare constatări este folosirea, în toate aceste cazuri, a mijloacelor intruzive circumstanţiate activităţii specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale persoanei, reglementate de Legea nr.51/1991 (de exemplu: interceptarea şi înregistrarea comunicaţiilor electronice, efectuate sub orice formă; localizarea, urmărirea şi obţinerea de informaţii prin GPS sau prin alte mijloace tehnice de supraveghere; interceptarea trimiterilor poştale, ridicarea şi repunerea la loc a acestora, examinarea lor, extragerea informaţiilor pe care acestea le conţin, precum şi înregistrarea, copierea sau obţinerea de extrase prin orice procedee, etc)", precizează judecătorii constituţionali.

CCR arată că, pentru aceste motive, a constatat că reglementarea criticată contravine prevederilor constituţionale ale articolului 1 alineatul (5) referitoare la principiul legalităţii, în componenta referitoare la claritatea şi previzibilitatea normei, articolul 26 referitor la viaţa intimă, familială şi privată şi articolul 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale.

Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 3 literele a)-e) şi g)-m), articolului 10, articolului 11 alineatul (1) littera d) şi articolului 13 din Legea numărul 51/1991 privind securitatea naţională a României, precum şi a dispoziţiilor articolului 13 din acelaşi act normativ, în forma anterioară modificării prin Legea numărul 255/2013, Curtea Constituţională a decis, cu unanimitate, respingerea.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei de judecată care a sesizat Curtea Constituţională, respectiv Curţii de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori. Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Fata fostului star al fotbalului s-a dezbrăcat complet! Cum a apărut după ce le-a răspuns celor care s-au luat de ea că pozează sexy
FOTO Fata fostului star al fotbalului s-a dezbrăcat complet! Cum a apărut după ce le-a răspuns celor care s-au luat de ea că pozează sexy
Citește și...
CCR, motivare pe legea magistraților: Atribuţiile preşedintelui ar fi golite de conţinut
CCR, motivare pe legea magistraților: Atribuţiile preşedintelui ar fi golite de conţinut

Curtea Constituţională a României a publicat motivarea deciziei cu privire la modificările aduse Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Curtea Constituțională a respins sesizările USR cu privire la Legile Justiției
Curtea Constituțională a respins sesizările USR cu privire la Legile Justiției

Curtea Constituţională a României a respins, miercuri, ca inadmisibile, sesizările formulate de USR cu privire la modificările aduse legilor Justiţiei.

A treia lege a justiției, care modifica funcționarea CSM, declarată parțial neconstituțională
A treia lege a justiției, care modifica funcționarea CSM, declarată parțial neconstituțională

Curtea Constituţională a României (CCR) a decis, marţi, că sunt neconstituţionale unele dispoziţii din modificările aduse Legii 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

CCR a admis sesizarea președintelui pe legea prin care parlamentarii pot fi și comercianți
CCR a admis sesizarea președintelui pe legea prin care parlamentarii pot fi și comercianți

Curtea Constituţională a României a admis, miercuri, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis cu privire la modificările aduse Legii administraţiei publice locale.

Recomandări
Elevii din Bucureşti se întorc luni la cursuri. Când vor mai avea vacanțe
Elevii din Bucureşti se întorc luni la cursuri. Când vor mai avea vacanțe

Elevii din Bucureşti se vor întoarce de luni la cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei.  

Sebastian Stan, după ce a câștigat Ursul de Argint la Berlinala 2024: „Pentru un băiețel din România, este foarte important”
Sebastian Stan, după ce a câștigat Ursul de Argint la Berlinala 2024: „Pentru un băiețel din România, este foarte important”

Actorul româno-american Sebastian Stan a câștigat Ursul de Argint la Festivalul de Film de la Berlin, pentru cel mai bun rol principal într-un film.  

Situație critică pentru Ucraina, prinsă între ofensiva rusă și promisiuni neonorate.
Situație critică pentru Ucraina, prinsă între ofensiva rusă și promisiuni neonorate. "Ne ducem către un deznodământ teribil"

Preşedintele ucrainean a marcat, sâmbătă, doi ani de la începutul invaziei ruse printr-o ceremonie de comemorare a victimelor războiului.