CCR: O instanţă judecătorească a dispus, fără temei constituţional şi legal, cu privire la efectele unei hotărâri obligatorii
CCR a criticat vineri decizia Curţii de Apel Ploieşti, afirmând că instanţa a intervenit "fără temei constituţional şi legal" în aplicarea unei hotărâri obligatorii.
Un judecător de la Curtea de Apel Ploieşti a admis, joi, o cerere prin care se solicita suspendarea hotărârii CCR din 6 decembrie 2024 prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale.
„Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Suspendă executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Admite acţiunea în anulare. Anulează Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024.
Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 70 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru. Cu drept de recurs în 5 zile de la pronunţare'', potrivit minutei deciziei Curţii de Apel Ploieşti.
Ce spune CCR
CCR subliniază că actele sale jurisdicţionale nu sunt acte administrative şi, prin urmare, nu pot fi atacate în contencios administrativ, anulate sau suspendate.
Drept urmare, CCR a declarat recurs împotriva sentinţei pronunţate joi de Curtea de Apel Ploieşti, Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 301/42/2025, prin care a fost anulată şi suspendată executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32/2024 privind anularea alegerilor prezidenţiale din 2024.
Curtea Constituţională menţionează că, începând cu luna decembrie 2024, au fost promovate în faţa instanţelor judecătoreşti din toată ţara peste 200 de acţiuni similare de contestare a Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32/2024.
''În mod regretabil, cu încălcarea prevederilor Constituţiei României şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, care consacră caracterul general obligatoriu al actelor jurisdicţionale ale Curţii Constituţionale de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, o instanţă judecătorească a dispus, fără temei constituţional şi legal, cu privire la efectele unei hotărâri obligatorii adoptate de instanţa constituţională.
Aceste aspecte au determinat Curtea să acţioneze procesual pentru a apăra ordinea constituţională şi efectele Hotărârii nr. 32/2024'', se arată într-un comunicat transmis AGERPRES.
Potrivit sursei citate, Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32/2024 este un act jurisdicţional, adoptat în exercitarea competenţei proprii şi exclusive prevăzute la art.146 lit.f) din Constituţie.
Hotărârile Curții nu pot fi atacate în instanță
Actele jurisdicţionale ale Curţii Constituţionale nu sunt acte administrative şi, prin urmare, nu pot fi atacate în contencios administrativ, anulate sau suspendate.
Ca atare, toate efectele constituţionale şi legale ale Hotărârii nr. 32/2024 se produc pentru viitor, sunt general obligatorii pentru toate autorităţile întrucât fac parte din ordinea constituţională, în temeiul competenţei exclusive a Curţii Constituţionale de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Preşedintelui României, mai precizează CCR.
România este un stat de drept în care Curtea Constituţională este independentă faţă de orice altă autoritate publică şi se supune numai Constituţiei şi propriei legi, iar competenţa sa nu poate fi contestată de nicio autoritate publică, evidenţiază CCR.
''Toţi cetăţenii au acces la justiţie, însă exercitarea acestui drept şi înfăptuirea justiţiei se realizează numai în condiţiile legii, prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, cu respectarea competenţei exprese a instanţelor judecătoreşti, care nu poate fi extinsă în domenii care sunt excluse controlului judecătoresc.
Prin promovarea căii de atac a recursului, Curtea Constituţională a urmărit restabilirea cât mai urgentă a ordinii constituţionale, respectul deplin şi neechivoc pentru deciziile şi hotărârile sale şi eliminarea din ordinea juridică a oricăror interpretări juridice eronate şi a aplicării cu rea-credinţă a legii'', se mai arată în comunicatul CCR.
Curtea Constituţională menţionează că, începând cu luna decembrie 2024, au fost promovate în faţa instanţelor judecătoreşti din toată ţara peste 200 de acţiuni similare, de contestare a Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32/2024.
Conform CCR, până la această dată, instanţele de contencios administrativ, în respectul Constituţiei şi al legii, au respins aceste cereri, sentinţa Curţii de Apel Ploieşti fiind una cu totul singulară şi izolată.
Independenţa judecătorului nu înseamnă ignorarea Constituţiei sau a legii
''Independenţa judecătorului nu justifică într-un stat de drept şi democratic nesocotirea Constituţiei şi a legii, judecătorul fiind chemat, potrivit art.1 alin.(5) şi art.124 din Constituţie, să le respecte şi să le apere, nu să le încalce.
Independenţa judecătorului nu implică arogarea exercitării de către instanţele judecătoreşti a unui control de constituţionalitate a legilor şi înlăturarea de la aplicare a acestora pe motiv că ar contraveni Constituţiei.
Independenţa judecătorului nu presupune independenţa acestuia faţă de însăşi sistemul de drept.
Judecătorul trebuie să se supună exigenţelor cadrului normativ, să-şi exercite atribuţiile în limitele statutului şi competenţelor sale, să interpreteze legile potrivit regulilor de interpretare raţional-juridică a dreptului pozitiv, să aplice legea în mod obiectiv şi imparţial şi să excludă orice tendinţe de voluntarism şi arbitrariu în activitatea de înfăptuire a justiţiei'', mai arată sursa citată.
Justiţia se înfăptuieşte în numele legii şi nu potrivit convingerilor, percepţiilor sau opiniilor personale ale judecătorului, mai transmite CCR.
