Cum motivează judecătorul din Ploiești sentința prin care a anulat decizia CCR privind alegerile prezidențiale. DOCUMENT

judecator
Shutterstock

Judecătorul Curții de Apel Ploiești care a decis suspendare a hotărârii CCR a făcut publică motivarea în acest caz. Magistratul a prezentat argumentele care au stat la baza acestei sentințe.

Într-un document de 20 de pagini jduecătorul Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploiești a motivat sentința de suspendare a hotărârii CCR. Magistratul explică faptul că Curtea Constituțională a României a interpretat în mod abuziv legea.

„Curtea constată că, prin cererea de chemare în judecată, un prim motiv de nelegalitate invocat de reclamantă, se referă la faptul că, la emiterea Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a comis un exces de putere, aşa cum este definit de art. 2 alin. (1) lit n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Arată că, prin actul administrativ normativ contestat, Curtea Constituţională a interpretat în mod abuziv atribuţia prevăzută de art.146 lit f) din Constituţie, aceea de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea preşedintelui României, anulând, printr-o autosesizare arbitrară întregul proces democratic de alegere a Preşedintelui României”, se arată în document.

Judecătorul mai notează că initial, Curtea Constituțională a României a decis, prin hotărârea n.r. 31 din 31 din 2 decembrie 2024, validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al României din primul 3 tur de scrutin de la data de 24 noiembrie 2024, prevăzându-se că „Se va organiza al doilea tur de scrutin pentru alegerea Președintelui României în ziua de duminică, 8 decembrie 2024, la care vor participa domnul Călin Georgescu și doamna Elena-Valerica Lasconi, în această ordine.”

Judecător: Anularea alegerilor a fost făcută în mod ilegal

Magistratul a mai argumentat că hotărârea CCR de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale a fost ilegală deoarece nu au fost îndeplinite condițiile din legislație legată de condițiile în care această decizie poate fi luată. Astfel, judecătorul explică faptul că „conform prevederilor art. 52 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 370/2004, cererea de anulare a alegerilor se poate formula în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării” de către „ partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării”.

Citește și
gravida
Țara care introduce o taxă pe prezervative și contraceptive pentru a crește natalitatea. Populația este în declin

Cu toate acestea, subliniază judecătorul, „pe lângă faptul că nu a existat o cerere de anulare a alegerilor cum prevăd dispoziţiile menţionate, anularea procesului electoral a fost dispusă de Curtea Constituţională după ce procesul de votare pentru turul II începuse, fără a aştepta închiderea votării şi cu încălcarea propriei hotărâri anterioare nr. 31 din 2 decembrie 2024, prin care au fost validate rezultatele primului tur de scrutin, criticile de nelegalitate formulate de reclamantă, în cadrul acestui motiv de nelegalitate, fiind întemeiate”.

Hotărârea Curţii Constituţionale a României nr. 32 din 6 decembrie 2024 a fost emisă cu încălcarea principiului irevocabilităţii actelor administrative care au intrat în circuitul civil şi au produs efecte juridice. Invocă reclamanta dispoziţiile art. 1 alin. (6) teza I din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi arată că, deşi prin Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024, CCR a validat alegerile şi rezultatele din turul I al alegerilor prezidenţiale şi a stabilit care sunt cei doi candidaţi care vor participa la turul al II-lea din 8 decembrie 2024, cu încălcarea dispoziţiilor menţionate, practic a revocat această hotărâre, prin emiterea Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024, deşi Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024 a produs efecte juridice, procedura electorală fiind continuată, iar procesul de vot în secţiile de votare din străinătate era în curs de desfăşurare, potrivit calendarului electoral stabilit prin HG nr. 1061/2024.

Articol recomandat de sport.ro
Scandalos! Încă două țări „interzise” de Donald Trump la Campionatul Mondial din 2026
Scandalos! Încă două țări „interzise” de Donald Trump la Campionatul Mondial din 2026
Citește și...
Țara care introduce o taxă pe prezervative și contraceptive pentru a crește natalitatea. Populația este în declin
Țara care introduce o taxă pe prezervative și contraceptive pentru a crește natalitatea. Populația este în declin

China urmează să introducă, pentru prima dată în ultimele trei decenii, o taxă pe valoarea adăugată (TVA) pentru prezervative și alte contraceptive, în contextul în care țara încearcă să crească rata natalității.

Concert emoționant în memoria lui Artan, la Arenele Romane. Adrian Despot: „A avut puterea să ne arate frumusețea haosului”
Concert emoționant în memoria lui Artan, la Arenele Romane. Adrian Despot: „A avut puterea să ne arate frumusețea haosului”

Concert emoționant, miercuri seară, în memoria lui Artan, unul dintre cei mai iubiți artiști ai rock-ului românesc.

Alocaţiile pentru copii ar trebui regândite. „Economiile nu trebuie să înceapă de aici” spune ministrul Muncii, Florin Manole
Alocaţiile pentru copii ar trebui regândite. „Economiile nu trebuie să înceapă de aici” spune ministrul Muncii, Florin Manole

Ministrul Muncii susţine că îngheţarea alocaţiilor, decisă la începutul actualei guvernări, ar trebui reevaluată, în contextul nivelului ridicat al sărăciei în rândul copiilor din România.

Recomandări
USR îl mută pe Radu Miruță la șefia MApN. Cine va prelua Ministerul Economiei
USR îl mută pe Radu Miruță la șefia MApN. Cine va prelua Ministerul Economiei

USR vrea să-l mute pe Radu Miruță, de la Economie la Apărare. Iar în locul său ar urma să fie propus senatorul Irineu Darău. Deciziile partidului vin după demisia lui Ionuț Moșteanu de la vârful MapN.

Cu cât va crește salariul minim în 2026. Compromisul la care au ajuns partidele din coaliție
Cu cât va crește salariul minim în 2026. Compromisul la care au ajuns partidele din coaliție

Salariul minim pe economie ar putea crește de la 1 iulie 2026 cu 300 de lei brut. Asta la schimb cu reducerea impozitului pe cifra de afaceri pentru marile companii.

Ce va face Trump dacă Putin respinge în continuare un acord de pace cu Ucraina. Gestul care ar putea costa serios Rusia
Ce va face Trump dacă Putin respinge în continuare un acord de pace cu Ucraina. Gestul care ar putea costa serios Rusia

Se va discuta inclusiv despre finanțarea Ucrainei pentru următorii 2 ani, dar și despre securitatea energetică și combaterea amenințărilor rusești.