Cum motivează judecătorul din Ploiești sentința prin care a anulat decizia CCR privind alegerile prezidențiale. DOCUMENT
Judecătorul Curții de Apel Ploiești care a decis suspendare a hotărârii CCR a făcut publică motivarea în acest caz. Magistratul a prezentat argumentele care au stat la baza acestei sentințe.
Într-un document de 20 de pagini jduecătorul Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploiești a motivat sentința de suspendare a hotărârii CCR. Magistratul explică faptul că Curtea Constituțională a României a interpretat în mod abuziv legea.
„Curtea constată că, prin cererea de chemare în judecată, un prim motiv de nelegalitate invocat de reclamantă, se referă la faptul că, la emiterea Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a comis un exces de putere, aşa cum este definit de art. 2 alin. (1) lit n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Arată că, prin actul administrativ normativ contestat, Curtea Constituţională a interpretat în mod abuziv atribuţia prevăzută de art.146 lit f) din Constituţie, aceea de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea preşedintelui României, anulând, printr-o autosesizare arbitrară întregul proces democratic de alegere a Preşedintelui României”, se arată în document.
Judecătorul mai notează că initial, Curtea Constituțională a României a decis, prin hotărârea n.r. 31 din 31 din 2 decembrie 2024, validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al României din primul 3 tur de scrutin de la data de 24 noiembrie 2024, prevăzându-se că „Se va organiza al doilea tur de scrutin pentru alegerea Președintelui României în ziua de duminică, 8 decembrie 2024, la care vor participa domnul Călin Georgescu și doamna Elena-Valerica Lasconi, în această ordine.”
Judecător: Anularea alegerilor a fost făcută în mod ilegal
Magistratul a mai argumentat că hotărârea CCR de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale a fost ilegală deoarece nu au fost îndeplinite condițiile din legislație legată de condițiile în care această decizie poate fi luată. Astfel, judecătorul explică faptul că „conform prevederilor art. 52 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 370/2004, cererea de anulare a alegerilor se poate formula în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării” de către „ partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării”.
Cu toate acestea, subliniază judecătorul, „pe lângă faptul că nu a existat o cerere de anulare a alegerilor cum prevăd dispoziţiile menţionate, anularea procesului electoral a fost dispusă de Curtea Constituţională după ce procesul de votare pentru turul II începuse, fără a aştepta închiderea votării şi cu încălcarea propriei hotărâri anterioare nr. 31 din 2 decembrie 2024, prin care au fost validate rezultatele primului tur de scrutin, criticile de nelegalitate formulate de reclamantă, în cadrul acestui motiv de nelegalitate, fiind întemeiate”.
Hotărârea Curţii Constituţionale a României nr. 32 din 6 decembrie 2024 a fost emisă cu încălcarea principiului irevocabilităţii actelor administrative care au intrat în circuitul civil şi au produs efecte juridice. Invocă reclamanta dispoziţiile art. 1 alin. (6) teza I din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi arată că, deşi prin Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024, CCR a validat alegerile şi rezultatele din turul I al alegerilor prezidenţiale şi a stabilit care sunt cei doi candidaţi care vor participa la turul al II-lea din 8 decembrie 2024, cu încălcarea dispoziţiilor menţionate, practic a revocat această hotărâre, prin emiterea Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024, deşi Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024 a produs efecte juridice, procedura electorală fiind continuată, iar procesul de vot în secţiile de votare din străinătate era în curs de desfăşurare, potrivit calendarului electoral stabilit prin HG nr. 1061/2024.
Sursa: StirilePROTV
Etichete: alegeri prezidentiale, CCR, Curtea de Apel,
Dată publicare:
25-04-2025 14:07