A treia lege a justiției, care modifica funcționarea CSM, declarată parțial neconstituțională

"Ne-am pronunţat pe cea de-a treia lege a Justiţiei - Legea 317/2004 privind organizarea CSM. Soluţia este de admitere, cu unanimitate, a unor texte care vizează diverse puncte din legea de organizare. Vreo cinci la număr care se referă la mai multe texte. Vă dau câteva exemple: este vorba despre un text care se repeta. Or, potrivit Legii tehnicii legislative, nu este uzual şi este interzis chiar ca mai multe texte să fie înşirate în mod paralel pentru a crea confuzii în procesul de aplicare", a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu.

El a spus că un alt text declarat neconstituţional se referă la alegerea preşedintelui şi vicepreşedintelui CSM.

"Textul actual omitea practic, ocolea textul constituţional care spune că aceştia se numesc în urma alegerii de către plenul CSM. Or, textul pe care noi l-am criticat se referea că preşedintele Secţiei de judecători este numit practic de drept (n.r. - preşedinte CSM) şi vicepreşedintele tot de drept, din rândul procurorilor. Repet, textul contrazicea prevederile constituţionale. Am mai declarat un text neconstituţional, repet tot cu unanimitate de voturi, acea reglementare care prevedea că declaraţiile membrilor CSM cu privire la faptul dacă aparţin, au aparţinut sau au făcut poliţie politică sunt cenzurate, sunt controlate de Comisia parlamentară de control al SRI", a precizat şeful CCR.

Ulterior, el a explicat că preşedintele şi vicepreşedintele CSM sunt aleşi de către plen în ansamblul lui.

"Or, prevederea din textele criticate reglementa posibilitatea ca preşedintele să fie numit de drept dintre judecătorii care au fost aleşi de către Secţia de magistraţi, mai exact preşedintele Secţiei de magistraţi era numit de drept preşedintele CSM, iar preşedintele Secţiei de procurori era numit vicepreşedinte. (...) Nu era vorba de o discriminare, era o chestiune neconstituţională, pentru că textul spune că ambii sunt aleşi de plenul CSM în ansamblul său", a adăugat şeful CCR.

Valer Dorneanu a arătat că au fost respinse criticile cu privire la celelalte texte.

"Unele dintre texte care se refereau la numirea procurorilor şi la funcţiile de conducere din CSM au fost respinse ca inadmisibile, pentru că practic nu au fost motivate, s-au spus doar că sunt neconstituţionale. Şi alte texte care sunt nominalizate în minută au fost respinse cu majoritate de voturi şi, de asemenea, s-a respins cu majoritate de voturi critica cu privire la constituirea comisiei, cu privire la bicameralism şi alte texte care vizau motive extrinseci şi se refereau la lege în ansamblu. Deci acestea au fost respinse cu majoritate de voturi", a menţionat preşedintele Curţii.

CCR a discutat marţi obiecţiile de neconstituţionalitate în cazul Legii pentru modificarea şi completarea Legii 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite şi de 52 de deputaţi aparţinând grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Pe 30 ianuarie, Curtea Constituţională a decis să amâne discuţiile în acest caz. "În ceea ce priveşte legea cu CSM, am amânat pentru 13 februarie neavând condiţii obiective pentru a desăvârşi analiza şi soluţia şi în această lege", anunţa preşedintele CCR, Valer Dorneanu, la finalul şedinţei de atunci.

În aceeaşi zi, CCR constata că Legea pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor este, în ansamblul său, constituţională în raport cu criticile formulate.

Pe 23 ianuarie, Curtea adopta cu unanimitate de voturi obiecţiile de neconstituţionalitate privind patru puncte din articolul I al Legii privind organizarea judiciară. Totodată, s-au respins, cu majoritate de voturi, obiecţiile referitoare la celelalte dispoziţii ale actului normativ.

Articol recomandat de sport.ro

Inter, depunctată pe final de sezon? Scandalul din Italia poate arunca în aer lupta la titlu