În motivarea deciziei, Curtea Constituţională arată că respinge, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi constată că Legea bugetului de stat pe anul 2026 este constituţională în raport cu criticile formulate.
Care este motivarea deciziei
Cu privire la criticile referitoare la fundamentarea nerealistă a bugetului din stat, prin prisma supraestimării absorbţiei fondurilor europene, a inconsistenţei parametrilor macroeconomici şi a riscurilor bugetare asumate, Curtea constată că aceste aspecte nu au nicio relevanţă în privinţa constituţionalităţii legii, scrie News.ro.
Fundamentarea pesimistă sau optimistă a realizării veniturilor/cheltuielilor bugetului de stat, cu alte cuvinte, sustenabilitatea planului financiar al statului, sunt chestiuni de responsabilitate politică a Guvernului/Parlamentului, după caz, care nu afectează constituţionalitatea legii bugetului, arată CCR în motivare. Judecătorii CCR menţionează că construirea bugetului de stat cu luarea în considerare a unui deficit bugetar de 6,2% din produsul intern brut este, de asemenea, un aspect de responsabilitate politică în domeniul bugetar, şi nu de constituţionalitate a legii bugetului de stat.
Guvernul este cel care elaborează proiectul bugetului de stat şi, în îndeplinirea acestei competenţe constituţionale, evaluează veniturile şi cheltuielile pe care fundamentează bugetul, afirmă judecătorii constituţionali.
”Cu alte cuvinte, principial, bugetul se construieşte având în vedere situaţia economică obiectivă a statului, precum şi pe anumite proiecţii şi previzionări pe care doar Guvernul le poate realiza. Curtea Constituţională nu are competenţa de a stabili ea însăşi aceste situaţii obiective sau de a realiza o proiecţie proprie pe viitor a evoluţiei economico-bugetare a statului, întrucât s-ar subroga în competenţele proprii ale Guvernului. Evident, astfel cum s-a arătat, în discuţie sunt nu numai aspecte obiective ale situaţiei economice naţionale, ci şi chestiuni de anticipare a diverselor procese, evoluţii, riscuri sau crize ce pot avea loc în cursul anului bugetar”, arată CCR în motivare.
Potrivit CCR, bugetul de stat nu poate prevedea cu o exactitate absolută evoluţiile economice în cursul unui an bugetar, ci trasează marile direcţii ale acţiunii statului din perspectivă bugetară. Preşedintele Nicuşor Dan a afirmat, joi, că, după ce va primi motivarea Curţii Constituţionale, va promulga legea bugetului pe anul 2026.
Nicușor Dan a promulgat legea
Președintele României, Nicușor Dan, a semnat vineri, următoarele decrete:
- Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2026 (PL-x 214/2026);
- Decret pentru promulgarea Legii bugetului de stat pe anul 2026 (PL-x 184/2026);
- Decret pentru promulgarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026 (PL-x 185/2026).
„Constituţia mă obligă să primesc motivarea Curţii Constituţionale. (...) În secunda în care vine motivarea Curţii Constituţionale, promulgăm legea bugetului. E important pentru toate autorităţile publice ca ea să intre ... ştiţi că ea intră în vigoare la trei zile după ce este publicată în Monitorul Oficial. Important e ca aceste trei zile să fie înainte de 31 martie", a spus joi şeful statului.
Cei nouă judecători ai Curții Constituționale au respins în unanimitate argumentele aleșilor AUR și spun că cele două legi sunt constituționale. De asemenea, au explicat că a fost folosită procedura de urgență, ceea ce este o procedură ce se reflectă în Constituția României. Alianţa pentru Unirea Românilor a contestat la CCR legile bugetului pentru acest an, solicitând „oprirea intrării în vigoare a unor acte normative profund viciate şi sancţionarea derapajelor unei guvernări care legiferează împotriva propriilor cetăţeni”.
Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de senatori aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor și a constatat că Legea bugetului de stat pe anul 2026 este constituțională în raport cu criticile formulate”, a transmis CCR.
Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinseci, Curtea a constatat că modul în care s-a realizat fundamentarea și construirea bugetului de stat nu are nicio relevanță în privința constituționalității legii.
