CCR a decis ca foștii parlamentari să rămână cu pensiile speciale. Cum își motivează hotărârea
Curtea Constituțională a hotărât, marți, că abrogarea pensiilor parlamentarilor este neconstituţională.
Curtea Constituţională a decis, marţi, că abrogarea pensiilor foştilor parlamentari este neconstituţională, precizând că, prin retragerea şi eliminarea normativă a indemnizaţiei pentru limită de vârstă în privinţa acestor destinatari ai dreptului legal, a fost afectată integritatea şi substanţa unui drept legal dobândit în considerarea mandatului deja exercitat şi s-a creat o insecuritate juridică vădită.
Ce a constatat CCR
Astfel, Curtea a constatat încălcarea dispoziţiilor constituţionale privind principiile statului de drept şi al securităţii juridice, privind neretroactivitatea legii şi dreptul de proprietate privată.
Alegeri 2024
17:07
Alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi, luptă strânsă pentru locul doi - sondaj la comanda USR
21:03
Reacția lui Simion după Kievul a dezvăluit de ce nu are voie în Ucraina. Liderul AUR, apel către serviciile secrete
20:15
Document. Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul Kievului
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
”În şedinţa din data de 28 noiembrie 2023, Curtea Constituţională, în cadrul controlului de constituţionalitate a posteriori, a decis cu unanimitate de voturi în privinţa pct.1 şi 3, şi cu majoritate de voturi în privinţa pct.2, CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.I din Legea nr.192/2023 pentru abrogarea capitolului XI din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor sunt constituţionale în măsura în care nu se aplică deputaţilor/senatorilor care au exercitat cel puţin un mandat parlamentar complet anterior intrării în vigoare a Legii nr.192/2023”, anunţă Curtea Constituţională, după şedinţa de mari.
Astfel, CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.II din Legea nr.192/2023 sunt neconstituţionale şi a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea nr.192/2023 este constituţională în raport cu criticile de neconstituţionalitate extrinsecă.
”În esenţă, Curtea a reţinut că abrogarea dispoziţiilor legale care instituiau indemnizaţia pentru limită de vârstă acordată deputaţilor şi senatorilor s-a realizat în baza marjei de apreciere de care dispune Parlamentul în privinţa stabilirii drepturilor aferente statutului acestora. Parlamentul are competenţa constituţională de a elimina pentru viitor indemnizaţia pentru limită de vârstă. Prin urmare, Curtea a stabilit că art.69 din Constituţie referitor la mandatul reprezentativ al deputaţilor şi senatorilor nu a fost încălcat”, arată judecătorii CCR.
Indemnizația, un drept legal pentru foștii deputați și senatori
În acelaşi timp, Curtea a mai observat că indemnizaţia pentru limită de vârstă, până la abrogarea sa, era un drept legal acordat deputaţilor şi senatorilor care au exercitat cel puţin un mandat parlamentar complet, la data împlinirii vârstei de pensionare.
”Având în vedere că această indemnizaţie se acorda, potrivit legii, în considerarea exercitării unui mandat parlamentar complet, Curtea a reţinut că principiul securităţii juridice protejează dreptul legal al deputaţilor şi senatorilor care au exercitat cel puţin un mandat parlamentar complet până la intrarea în vigoare a Legii nr.192/2023 la indemnizaţia pentru limită de vârstă, indiferent dacă a fost sau nu pusă în plată”, menţionează Curtea.
CCR afirmă că, ”prin retragerea şi eliminarea normativă a indemnizaţiei pentru limită de vârstă în privinţa acestor destinatari ai dreptului legal, a fost afectată integritatea şi substanţa unui drept legal dobândit în considerarea mandatului deja exercitat şi s-a creat o insecuritate juridică vădită, încălcându-se componenta de neretroactivitate a securităţii juridice. Evenimente viitoare şi incerte – de natură normativă - nu pot afecta nici dreptul care a fost dobândit şi care a intrat în sfera patrimonială a persoanei şi nici efectele deja epuizate ale unui act – exercitarea cel puţin a unui mandat reprezentativ”.
”Prin urmare, Curtea a constatat încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art.1 alin.(3) şi (5) privind principiile statului de drept şi al securităţii juridice, ale art.15 alin.(2) privind neretroactivitatea legii şi ale art.44 alin.(1) teza întâi şi alin.(2) privind dreptul de proprietate privată.
