ÎCCJ consideră că explicațiile oferite până acum nu înlătură îngrijorările privind independența și imparțialitatea CCR.
Într-un comunicat transmis luni, Înalta Curte afirmă că situația are „o gravitate instituțională aparte”, în condițiile în care CCR urmează să soluționeze inclusiv un conflict juridic de natură constituțională declanșat de Ilie Bolojan, iar Simina Tănăsescu participă la soluționarea cauzei în calitate de judecător.
„Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituțional trebuie nu doar să fie independent și imparțial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparențe rezonabile de influență sau de apropiere față de una dintre părți”, transmite ÎCCJ.
Instanța supremă susține că explicațiile oferite până în prezent cu privire la întrevedere nu clarifică pe deplin circumstanțele acesteia și nu înlătură „îngrijorările legitime” apărute în spațiul public și în sistemul judiciar.
ÎCCJ: „Autoritatea unei decizii constituționale se întemeiază și pe încredere”
Înalta Curte subliniază că independența, imparțialitatea și transparența trebuie respectate cu atât mai strict în cazul instituției care are rolul de a garanta echilibrul constituțional.
„Autoritatea unei decizii constituționale nu se întemeiază numai pe caracterul său obligatoriu, ci și pe încrederea că aceasta a fost adoptată la adăpost de orice influență sau aparență rezonabilă de influență”, se arată în comunicat.
Potrivit ÎCCJ, modul în care s-a desfășurat întâlnirea ridică, la rândul său, semne de întrebare, întrucât aceasta nu a avut loc la sediul niciuneia dintre instituțiile reprezentate de cei doi și, potrivit informațiilor publice disponibile, nu a fost anunțată în prealabil.
Înalta Curte consideră că „caracterul echivoc al conduitei președintei Curții Constituționale”, prin aparența de apropiere față de una dintre părțile implicate, poate afecta încrederea publică în imparțialitatea viitoarei decizii.
„O asemenea situație nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale”, afirmă ÎCCJ.
Instanța supremă mai transmite că, atunci când conduita celui aflat în fruntea unei jurisdicții constituționale generează îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, responsabilitatea funcției impune „asumarea consecințelor necesare”, astfel încât viitoarele decizii ale CCR să nu fie afectate de suspiciuni de influență sau lipsă de imparțialitate.
