Cazul Caracal. Dezvăluirile DIICOT privind traficul de minori în România

62067651
Pro TV

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) face precizări, într-un comunicat, privind activitatea sa legată de traficul de persoane, traficul de minori și pornografia infantilă.

DIICOT răspunde astfel "informațiilor apărute în spațiul public", în contextului "cazului Caracal".

Potrivit comunicatului, în prezent, există la nivel național în lucru un număr de 964 dosare având ca obiect infracțiunile de trafic de persoane și trafic de minori, respectiv un număr de 667 dosare având ca obiect infracțiunea de pornografie infantilă.

Totodată, în primul semestru al acestui an au fost realizate 18 rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei pentru trafic de persoane, 34 pentru trafic de minori şi 64 pentru pornografie infantilă.

Prezentăm integral comunicatul DIICOT:

"Având în vedere informațiile apărute în spațiul public în ultima perioadă, Biroul de Informare și Relații Publice aduce la cunoștință următoarele:

I. În ceea ce privește dinamica fenomenului infracțional de trafic de persoane, trafic de minori și pornografie infantilă, activitatea de combatere desfășurată de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în intervalul 2014-2019, s-a concretizat astfel:

- 2014:

a) Trafic de persoane – un număr de 65 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției, prin care au fost trimiși în judecată un număr de 183 inculpați, dintre care 80 în stare de arest preventiv.
În aceste cauze au existat un număr de 421 victime.
b) Trafic de minori – un număr de 122 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției, prin care au fost trimiși în judecată un număr de 350 inculpați, dintre care 199 în stare de arest preventiv.
În aceste cauze au existat un număr de 410 victime.
c) Pornografie infantilă – un număr de 71 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției, prin care au fost trimiși în judecată un număr de 84 inculpați, dintre care 32 în stare de arest preventiv.

- 2015:

a) Trafic de persoane – un număr de 45 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției, prin care au fost trimiși în judecată un număr de 107 inculpați, dintre care 42 în stare de arest preventiv.
În aceste cauze au existat un număr de 297 victime.
b) Trafic de minori – un număr de 98 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției, prin care au fost trimiși în judecată un număr de 292 inculpați, dintre care 190 în stare de arest preventiv.
În aceste cauze au existat un număr de 352 victime.
c) Pornografie infantilă – un număr de 57 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției, prin care au fost trimiși în judecată un număr de 65 inculpați, dintre care 23 în stare de arest preventiv.

- 2016:

a) Trafic de persoane – un număr de 38 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției, prin care au fost trimiși în judecată un număr de 119 inculpați, dintre care 61 în stare de arest preventiv.
În aceste cauze au existat un număr de 216 victime.
b) Trafic de minori – un număr de 92 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției, prin care au fost trimiși în judecată un număr de 195 inculpați, dintre care 125 în stare de arest preventiv.
În aceste cauze au existat un număr de 258 victime.
c) Pornografie infantilă – un număr de 79 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției, prin care au fost trimiși în judecată un număr de 96 inculpați, dintre care 37 în stare de arest preventiv.

- 2017:

a) Trafic de persoane – un număr de 39 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției, prin care au fost trimiși în judecată un număr de 151 inculpați, dintre care 88 în stare de arest preventiv.
În aceste cauze au existat un număr de 304 victime.
b) Trafic de minori – un număr de 76 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției, prin care au fost trimiși în judecată un număr de 211 inculpați, dintre care 121 în stare de arest preventiv.
În aceste cauze au existat un număr de 272 victime.
c) Pornografie infantilă – un număr de 120 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției, prin care au fost trimiși în judecată un număr de 163 inculpați, dintre care 46 în stare de arest preventiv.

- 2018:
a) Trafic de persoane – un număr de 40 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției, prin care au fost trimiși în judecată un număr de 120 inculpați, dintre care 71 în stare de arest preventiv.
În aceste cauze au existat un număr de 143 victime.
b) Trafic de minori – un număr de 60 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției, prin care au fost trimiși în judecată un număr de 169 inculpați, dintre care 98 în stare de arest preventiv.
În aceste cauze au existat un număr de 159 victime.
c) Pornografie infantilă – un număr de 129 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției, prin care au fost trimiși în judecată un număr de 156 inculpați, dintre care 36 în stare de arest preventiv.

- 2019 Semestrul I:

a) Trafic de persoane – un număr de 18 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției, prin care au fost trimiși în judecată un număr de 38 inculpați, dintre care 13 în stare de arest preventiv.
În aceste cauze au existat un număr de 73 victime.
b) Trafic de minori – un număr de 34 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției, prin care au fost trimiși în judecată un număr de 67 inculpați, dintre care 23 în stare de arest preventiv.
În aceste cauze au existat un număr de 65 victime.
c) Pornografie infantilă – un număr de 64 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției, prin care au fost trimiși în judecată un număr de 96 inculpați, dintre care 13 în stare de arest preventiv.

De asemenea, în prezent, există la nivel național în lucru un număr de 964 dosare având ca obiect infracțiunile de trafic de persoane și trafic de minori, respectiv un număr de 667 dosare având ca obiect infracțiunea de pornografie infantilă.

II. Referitor la cadrul normativ în vigoare, precizăm că, în cadrul Grupului de lucru constituit din inițiativa Ministrului Justiției, pentru analiza legislației penale și procesual penale în cazul infracțiunilor grave și foarte grave, contra persoanei, în special în situațiile în care este afectată valoarea socială supremă apărată de legea penală, respectiv, viața, integritatea corporală sau libertatea, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a formulat mai multe propuneri de modificare a legislației, dintre care menționăm pe cele în materia infracțiunilor flagrante și a derogărilor ce ar trebui prevăzute de lege, astfel precum statuează norma de trimitere prevăzută de art. 27 alin. 2 prin Constituția României.

III. Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism învederează faptul că regulile de comunicare publică aplicabile parchetelor sunt cele conținute în Ghidul privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass-media și Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și ca atare, limitele comunicării sunt cele permise de actele normative menționate, precum și de dispozițiile art. 6 din CEDO privind garantarea dreptului la un proces echitabil, respectiv de dispozițiile art. 8, 10 Cod de procedură penală privind caracterul echitabil și termenul rezonabil al procesului penal, precum și dreptul la apărare.

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism invită formatorii de opinie, precum și persoanele implicate în procedurile aflate în derulare în cauza penală cunoscută în spațiul public sub denumirea de dosarul ”Caracal”, la o comunicare publică echilibrată, conformă adevărului și desfășurată într-o manieră care să nu pericliteze bunul mers al anchetei penale și care să nu aducă atingere independenței și reputației magistraților procurori".

 

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon! 

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Diletta Leotta s-a fotografiat în cel mai strâmt costum de baie și i-a înnebunit pe fani: ”Zoom incontrolabil”
GALERIE FOTO Diletta Leotta s-a fotografiat în cel mai strâmt costum de baie și i-a înnebunit pe fani: ”Zoom incontrolabil”
Citește și...
Reacția dură a lui Teodorovici după rectificarea bugetară: "Este cel puţin ruşinoasă"

Afirmaţiile din spaţiul public, potrivit cărora rectificarea bugetară aprobată de Guvern e o greşeală, reprezintă speculaţii împotriva economiei româneşti şi a monedei naţionale, cu copul de a descuraja investitorii, spune Eugen Teodorovici.

Care sunt noile sancțiuni introduse de Guvern în Codul Rutier. Sunt vizați și bicicliștii

Guvernul a stabilit, luni, noi sancțiuni mult mai aspre, pentru șoferii care folosesc telefonul mobil în timp ce conduc mașina.

Muncitor, mort după ce s-a electrocutat. Un martor la scenă a făcut criză de epilepsie

Tragic accident de muncă luni la Timişoara. Un muncitor care lucra la cablurile de telefonie şi date a murit în timp ce întindea fibra optică pe un stâlp. Cel mai probabil s-a electrocutat, spun anchetatorii. 

Recomandări
ANAF pregătește o nouă procedură pentru veniturile nedeclarate. Contribuabilii vor fi notificați și pot fi chemați la audieri

ANAF pregătește o nouă procedură pentru persoanele care au obținut venituri anul trecut, dar nu și-au declarat contribuțiile la pensie și sănătate. 

”Izvoare de sănătate”. La Slănic Moldova, locurile la tratament se rezervă cu un an înainte, dar studiile clinice lipsesc

Începem campania: „Izvoare de sănătate”, despre una dintre puținele bogății pe care România nu le-a pierdut de tot: apele ei sărate, minerale și termale. 

Câte femei conduc, de fapt, marile companii din România. Cristina Chiriac: Numărul e neschimbat, deși legea s-a modificat

Legea care trebuia să crească reprezentarea femeilor în conducerea companiilor listate nu a făcut mari schimbări. Într-un interviu, Cristina Chiriac, președinta CONAF, explică de ce numărul femeilor din consiliile analizate a rămas exact același: 82.