Câți români au muncit anul trecut: Peste 90% din cei cu studii superioare, față de 35% din cei cu nivel scăzut de educație

Oameni pe strada
Shutterstock

În anul 2025, situația pieței muncii din România a arătat o ușoară degradare, atât prin scăderea ratei de ocupare, cât și prin creșterea șomajului.

Populația activă a fost de 8.194.600 persoane, dintre care 7.694.300 erau persoane ocupate, iar 500.300 se aflau în șomaj, arată datele INS.

Rata șomajului a ajuns la 6,1%, în creștere cu 0,7 puncte procentuale față de anul anterior.

Rata de ocupare a populației în vârstă de 15-64 ani a fost de 63,0%, în scădere față de anul precedent cu 0,8 puncte procentuale. 

Iar în rândul persoanelor cu vârstă cuprinsă între 20 și 64 ani rata de ocupare a fost anul trecut de 69,0%, în scădere faţă de anul anterior cu 0,5 puncte procentuale.

Diferențele pe sexe rămân semnificative, rata de ocupare fiind de 71,4% în cazul bărbaților și de 54,4% în cazul femeilor. De asemenea, mediul urban a înregistrat o rată de ocupare mai mare, de 69,7%, comparativ cu 56,0% în mediul rural.

Pe grupe de vârstă, tinerii între 15 și 24 de ani au avut o rată a ocupării de 17,6%, în timp ce persoanele cu vârste între 55 și 64 de ani au avut o rată de 57,0%. 

Diferențe majore între nivelurile de educație

Cel mai ridicat nivel de ocupare s-a înregistrat în rândul persoanelor cu studii superioare, unde rata a fost de 90,1%, în timp ce persoanele cu nivel scăzut de educație au avut o rată de doar 34,9%.

În structura populației ocupate, salariații au avut ponderea cea mai mare, respectiv 86,9%. Din totalul persoanelor ocupate, 57,5% lucrau în servicii, 32,4% în industrie și construcții, iar 10,1% în agricultură. Sectorul privat a concentrat 82,3% din totalul ocupării, în timp ce sectorul public a reprezentat 17,1%.

În anul 2025, 2,5% dintre persoanele ocupate au lucrat cu program parțial, iar durata medie a săptămânii de lucru a fost de 38,2 ore. În plus, 43.300 mii de persoane au desfășurat și activități secundare.

Rata șomajului a fost de 6,1%, mai mare decât în anul precedent, cu diferențe reduse între bărbați (6,2%) și femei (6,0%). În mediul rural, șomajul a fost mult mai ridicat, ajungând la 9,8%, comparativ cu 3,0% în mediul urban. Tinerii au fost cei mai afectați, cu o rată a șomajului de 26,1% în rândul celor de 15–24 de ani.

Șomajul de lungă durată a avut o rată de 2,1%, iar 35,1% dintre șomeri se aflau în această situație de peste un an. În cazul tinerilor, șomajul de lungă durată (peste șase luni) a fost de 12,8%, cu o incidență de 49,0%.

În ansamblu, anul 2025 evidențiază o piață a muncii cu o ușoară scădere a ocupării și o creștere a șomajului, cu diferențe importante între categorii de vârstă, nivel de educație și mediu de rezidență.

Șomajul reprezintă situația în care o persoană aptă de muncă își caută activ un loc de muncă, dar nu reușește să se angajeze, deci nu toți cei care nu lucrează sunt considerați șomeri.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Diletta Leotta, fără inhibiții în vacanță. Fotografii îndrăznețe cu partenera lui Karius: ”Ești o zeiță”
FOTO Diletta Leotta, fără inhibiții în vacanță. Fotografii îndrăznețe cu partenera lui Karius: ”Ești o zeiță”
Citește și...
„Izvoare de sănătate”. România are resurse uriașe, Franța face miliarde din mai puțin. Ce fac diferit francezii

Deși România are printre cele mai bogate resurse de ape minerale din Europa, multe nu sunt încă suficient valorificate. 

Aceleași legume, prețuri complet diferite. Roșiile costă dublu de la un oraș la altul, iar cartofii de peste 4 ori mai mult

Deși găsim aceleași legume de sezon la piață plătim diferit în funcție de orașul în care locuim. Diferențele pot fi mari și depind de producția locală și de numărul vânzătorilor.

Parlamentul a trecut peste obiecțiile lui Nicușor Dan și a dat undă verde hidrocentralelor în arii protejate

Camera Deputaților a dat undă verde scoaterii unor suprafețe din ariile naturale protejate pentru amenajări hidroenergetice deja începute.

Recomandări
Nicușor Dan: „Partidele nu s-au înțeles pe legea salarizării. Și-au asumat pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR”

Președintele Nicușor Dan anunță că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens privind legea salarizării și și-au asumat pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR.

Peste 120 de aleși ar putea rămâne fără funcții dacă Legea integrității va fi promulgată. USR, avertisment pentru PNL

După o lună de dezbateri și nenumărate modificări, legea integrității a fost adoptată în Parlament cu articolul care prevede că aleșii găsiți în incompatibilitate sau conflict de interese, chiar și retroactiv, își pierd funcția.

Titlurile de stat ar putea deveni garanție pentru credite bancare. Românii nu ar mai fi nevoiți să le vândă pentru bani

Pentru prima dată, românii care au titluri de stat precum „Fidelis” ar putea obține credite bancare cu ajutorul lor. Titlurile de stat le-ar putea servi drept garanție pentru împrumuturi fie de consum, fie ipotecare.