Când începe vaccinarea anti-Covid cu a treia doză. Noi detalii oferite de Valeriu Gheorghiță
Imunizarea împotriva COVID-19 se poate efectua simultan cu celelalte tipuri de vaccinuri care sunt incluse în programul naţional în domeniu sau pentru grupele populaţionale la risc, precum cel antigripal.
„Cine doreşte să se vaccineze antigripal poate să beneficieze, de pildă, la medicul de familie şi de vaccinare COVID-19, pentru că se pot face simultan sau la orice alt interval de timp faţă de doza de vaccin COVID-19 sau invers. Deci nu există limitări din acest punct de vedere şi sunt recomandări foarte clare ale Centrului de Control al Bolilor din SUA”, a declarat Valeriu Gheorghiţă, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.
În ceea ce priveşte administrarea celei de-a treia doze de vaccin anti-COVID, el a amintit că, în prezent, Agenţia Europeană a Medicamentului evaluează datele ştiinţifice care au fost depuse de compania BioNTech Pfizer şi urmează să analizeze şi datele de la compania Moderna.
„Foarte probabil că în prima săptămână a lunii octombrie se va emite autorizarea pentru cea de-a treia doză. (...) Ne aşteptăm fie ca această autorizare să se dea acum concomitent pentru cele două indicaţii, adică doza adiţională sau doză de rapel sau să se dea iniţial pentru doza adiţională şi ulterior pentru doza de rapel. În concret, dacă vom avea această decizie, practic, în luna octombrie vom putea demara activitatea de administrarea a dozei a treia, fie că vorbim de o doză adiţională, fie că vorbim de rapel”, a precizat preşedintele CNCAV.
Potrivit acestuia, pentru administrarea celei de-a treia doze de vaccin anti-COVID există două recomandări - pentru persoanele cu status imun precar sau pentru cele pentru care au trecut cel puţin şase luni de la schema iniţială de imunizare.
„Oamenii trebuie să înţeleagă foarte bine ce înseamnă doza a treia şi anume sunt două recomandări. Pe de o parte, administrarea unei doze suplimentare, a unei doze adiţionale de vaccin COVID-19 pe bază de ARN mesager care să fie administrat la un interval apropiat de doza a doua sau prospectiv (...) la persoanele cu status imun precar şi aici vorbim de persoane care sunt post-transplant, persoanele care sunt cu terapie oncologică activă, persoanele care sunt cu alte afecţiuni, cu imunodeficienţe primare, imunodeficienţe dobândite, cum este infecţia HIV netratată sau în stadii avansate, în stadii de SIDA, imunosenescenţa - adică persoanele în vârstă, persoanele de peste 65 de ani, în mod deosebit cei care sunt rezidenţi în centrele sociale, în căminele de vârstnici, de asemenea pacienţii care fac terapii imunosupresoare, terapii biologice sau cortizonice cu doze mari şi pe durată prelungită de timp”, a explicat preşedintele CNCAV.
Cea de-a doua recomandare de administrare a unei doze de rapel la cel puţin şase luni de la schema iniţială de vaccinare vizează, în principiu, pe lângă categoriile populaţionale la risc şi restul populaţiei imunizate.
Valeriu Gheorghiţă a menţionat că, teoretic, persoanele care au istoric de trecere prin boală şi au şi schema de vaccinare anti-COVID completă nu au nevoie de această doză de rapel având în vedere că nivelul anticorpilor este mult mai crescut.
