Proiectul de buget al Primăriei Capitalei. Investiții majore în infrastructură, transport și termoficare

Primarul general, Ciprian Ciucu, a anunțat că la această dezbatere, care a început la ora 10:00, au fost făcute publice în detaliu investiţiile, iniţiativele şi alte proiecte.

„Eu voi prezenta bugetul PMB, principalele proiecte de investiţii, stadiul lor, precum şi noile iniţiative şi proiecte. Dezbaterea va dura toată ziua deoarece, pentru prima dată, am invitat directorii instituţiilor subordonate PMB să prezinte bugetele propriilor instituţii. Eu voi rămâne în sală pe toată durata dezbaterilor", a transmis edilul pe Facebook, înainte de începerea dezbaterii.

Bugetul Primăriei Capitalei totalizează în acest an 8,4 miliarde de lei, mai mare faţă de anul trecut, când s-a ridicat la 8,09 miliarde lei, conform PMB. 2,7 miliarde de lei, adică 32%, se vor duce către investiţii, dublu faţă de anul trecut, când doar 0,96 miliarde lei au plecat spre proiecte. Pentru funcţionare sunt 5,7 miliarde lei, adică 68% din total, a precizat sursa citată.

„Dacă am scoate din ecuaţie subvenţiile, am avea deja 50% din buget pentru investiţii. Îmi doresc ca în următorii ani să ajungem să avem circa 50% pentru dezvoltare, dar pentru acest lucru trebuie să existe reforme reale: în STB, companie din subordinea Consiliului General, nu a primarului, cu mari probleme de eficienţă, şi în Termoenergetica, companie cu probleme structurale, în mare parte datorate faptului că avem un cost de producţie foarte mare la nivelul Elcen, companie din subordinea Ministerului Energiei. De asemenea, trebuie să continuăm investiţiile în reţeaua de termoficare pentru a limita propriile pierderi din reţeaua de distribuţie", menţiona Ciprian Ciucu.

Marile proiecte de investiții ale PMB

Primăria alocă peste 1 miliard de lei pentru modernizarea sistemului de termoficare din București, unde sunt deja în lucru 106 km de rețea și urmează să înceapă încă 13 km de șantiere complexe, ce presupun înlocuirea țevilor vechi de peste 25 de ani cu unele noi și eficiente. Din totalul de 1.052.563.000 lei, suma de 836.036.000 lei este alocată pentru anul 2026 din fonduri externe nerambursabile, 80.000.000 lei provin dintr-un credit extern de la Banca Europeană de Investiții, iar alte 20.960.000 lei sunt completate de un credit intern, în timp ce 6.418.000 lei vor fi folosiți pentru modernizarea a 20 de puncte termice prin instalarea unor capacități modulare de producere a energiei termice, distribuite în toate sectoarele Capitalei în funcție de necesități.

Primăria Capitalei a obținut aproape 120 de milioane de lei, fonduri nerambursabile de la Administrația Fondului pentru Mediu, pentru modernizarea sistemului de iluminat public, urmând să fie înlocuite 18.135 de lămpi de pe 70 de artere cu unele LED, care consumă cu până la 80% mai puțină energie. În cursul acestui an vor fi organizate licitațiile necesare, iar ulterior va începe procesul efectiv de înlocuire a corpurilor de iluminat existente.

Se derulează un amplu program de reabilitare a 50 de km de șină de tramvai, cu o valoare de aproape un miliard de lei, din care până acum au fost finalizați 5,5 km, iar alți 36 km sunt în execuție, restul urmând să fie deschiși până la finalul anului. Pentru lucrările din acest an au fost alocați 996.982.000 lei, dintre care 317.886.550 lei reprezintă finanțare externă nerambursabilă, iar 629.170.000 lei provin dintr-un credit extern al Băncii Europene de Investiții, proiectul având ca termen de finalizare sfârșitul anului 2029, cu o durată totală de execuție de până la 12 ani, la care se pot adăuga încă 11,5 ani pentru lucrări suplimentare la rețeaua de apă-canal pe anumite loturi.

Primăria investește 85.188.000 lei pentru înnoirea parcului auto STB, sumă care trebuie achitată în acest an pentru cele 22 de troleibuze cu autonomie deja introduse în circulație, din care 65.754.000 lei reprezintă finanțare nerambursabilă prin PNRR, iar 19.333.000 lei provin din credit intern. În plus, cu fonduri nerambursabile obținute la finalul anului trecut, vor fi achiziționate încă 100 de troleibuze cu autonomie și 79 de tramvaie, proiecte pentru care au fost atrase peste 553,3 milioane de lei, urmând să fie demarate procedurile de achiziție, stabilirea prototipurilor și calendarul de livrare, cu termen de finalizare estimat în perioada 2028–2029.

Pe lista marilor proiecte se mai află și modernizarea depourilor, punerea în siguranță a Pasajului Basarab, prelungirea Ghencea, modernizarea Cartierului Henri Coandă, supralărgirea Bulevardului Dimitrie Pompeiu, extinderea și reabilitarea rețelelor de apă-canal din zonele Ghidigeni, Olteniței, Cheile Turzii, Henri Coandă, piste de biciclete în zona centrală, proiecte de amenajări urbane, prin concursuri de soluții și modernizarea parcului Izvor.

Proiectele derulate prin insituțiile subordonate

În proiectul de buget, Primăria Capitalei alocă peste 198 milioane lei pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, 15,5 milioane de lei pentru pasajele Bucur-Obor, Lujerului și Victoriei și Podul Băneasa, 15 milioane de lei pentru punerea în siguranță a malurilor lacului Herăstrău și 1,2 milioane de lei pentru regenerări urbane în zona centrală.

Primăria Capitalei alocă 15,8 milioane de lei pentru modernizarea străzilor

Primăria alocă 15,8 milioane de lei pentru modernizarea mai multor străzi, sumă care acoperă în acest an studiile și execuția parțială a unor proiecte importante de infrastructură.

Printre acestea se numără Drumul Cooperativei, care va fi complet reabilitat și asfaltat pentru a asigura legătura între Prelungirea Ghencea și Strada Gladiolelor, dar și strada Nicolae Mavrogheni, ce va fi pietonalizată într-o zonă istorică. De asemenea, bulevardul Ion Mihalache și Calea Griviței vor fi transformate în coridoare moderne de mobilitate, cu piste de biciclete și trotuare sigure, în timp ce Calea Ion Zăvoi va crea o nouă conexiune cu Voluntari. Calea 13 Septembrie va fi reconfigurată în cadrul conceptului „Oraș-Parc”, cu accent pe spații verzi și circulație pietonală, iar pentru alte artere, precum Strada Avionului, Drumul Nisipoasa sau Străzile Costești, Cristești, Lonea și Jandarmeriei, vor fi realizate studiile de fezabilitate în 2026.

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a anunțat că proiectul de buget al Municipiului Bucureşti ar urma să fie dezbătut marţi, într-o şedinţă de îndată a Consiliului General. El a menţionat că este deja „foarte târziu" şi că e „absurd" ca bugetul să fie aprobat în luna mai.

Primarul critică întârzierea bugetului

„Normal ar fi fost să îl avem votat în luna noiembrie a anului trecut. Dar, iarăşi, a mers coaliţia foarte greu şi am ajuns aici. Suntem în termenele legale, dar e important, din punctul meu de vedere, ca luni să convoc, pentru marţi dimineaţă, Consiliul General", a spus Ciucu, joi, în cadrul dezbaterii publice privind bugetul PMB.

Edilul general a pledat pentru o lege a finanţelor publice locale care să ofere „predictibilitate" şi care să asigure alocarea banilor în funcţie de responsabilităţile autorităţii locale.

Edilul cere reguli financiare stabile

„Voi pleda şi de acum înainte să avem Bucureştiul introdus în legea finanţelor publice locale, care este o lege care ar trebui să rămână - să nu se schimbe de la an la an. Legea bugetului se dă în fiecare an şi este schimbată şi negociată la nivel de Guvern. (...) Orice primar trebuie să ştie cum va arăta structura bugetului său şi peste doi, trei, cinci ani, pentru o planificare bugetară a la longue. Dar anul viitor nu ştiu cum va fi coaliţia, se poate întâmpla orice. Prin reducere la absurd, PMB poate primi 10% din banii întregului Bucureşti", a spus el.

Ciprian Ciucu a menţionat că Municipiul Bucureşti are o „foarte scăzută flexibilitate bugetară", având în vedere că toţi banii pe care îi primeşte vin de la Guvern. Astfel, marea majoritate a taxelor şi impozitelor pe care le plătesc bucureştenii nu merg la PMB, ci la primăriile de sector.

Primarul general a mai precizat că în anii 2024 şi 2025, ca urmare a ordonanţei „Trenuleţ", PMB a fost lipsit de o sumă „uriaşă", de aproximativ 3,5 miliarde de lei. Din acest motiv, s-au acumulat „foarte multe datorii" către companiile şi administraţiile Municipalităţii.

Ciucu a explicat că bugetul PMB din acest an este mai mare cu 1,5 miliarde de lei, după ce a prezentat în coaliţie situaţia financiară „foarte proastă" a Capitalei, precum şi „datoriile imense" ale STB şi ale Termoenergetica.

Datoriile cresc presiunea pe buget

În acest sens, el a subliniat că „nu este normal" ca Bucureştiul să aibă „un buget de bazar", stabilit în urma deciziilor unor politicieni.

„Avem nevoie de o lege a finanţelor care să facă predictibil bugetul, atât pentru Primăria Municipiului Bucureşti, cât şi pentru sectoare. Nu avem aşa ceva. Referendumul iniţiat de fostul primar general - acum preşedinte - domnul Nicuşor Dan nu a fost de natură să influenţeze foarte mult în acest an structura bugetului. Pentru că doar formal s-a distribuit prin Consiliul General", a arătat el.

Referendumul complică distribuirea fondurilor

Ciucu a opinat că referendumul local privind distribuirea banilor între PMB şi primăriile de sector este „foarte greu de pus în aplicare", deoarece Consiliul General ar trebui să evalueze sute de proiecte.

„Nimeni nu are capacitatea să spună care şcoală, care spital, care parc, care stradă, în ce grad de maturitate se află. (...) Sunt sute de proiecte. Numai la nivelul PMB sunt zeci de proiecte de investiţii. (...) Această negociere în cadrul CGMB, unde avem consilieri generali care sunt puşi tot de sectoare, deci tot politic, ar fi trebuit să se întindă poate pe o lună de zile sau poate mai mult", a susţinut Ciprian Ciucu.

Astfel, s-a convenit ca, la stabilirea bugetului, să se ţină cont de execuţia bugetară din anii anteriori, a adăugat el.

„Formal am respectat referendumul. Legea a fost aprobată. Dar în esenţă nimeni nu a avut timp să vadă care proiect, ce nevoie de finanţare din bugetul local are", a mai spus Ciucu.