Bucureștiul are o stație modernă de epurare a apelor reziduale. Lucrările au fost finalizate după 48 de ani
După ce a poluat râul Dâmbovița zeci de ani, Bucureștiul are, în sfârșit, o stație modernă de epurare a apelor reziduale. Lucrările de la Glina au fost finalizate după 48 de ani. Acolo se va arde și mizeria care ajunge în stația de epurare.
După lucrările de extindere și modernizare Stația de Epurare Glina are acum capacitate pentru toata cantitatea de apa uzata din Capitală. Stația poate să trateze aproximativ 12 m³/s de apă reziduală, ceea ce înseamnă că apa care se întoarce în Dâmbovița, apoi ajunge în Argeș și în Dunăre, va fi mult mai curată.
Laurentiu Gheorghită, project manager: "Suntem în inima stației de epurare, în zona reactorului biologic nou, cu o capacitate de 6,5 m³/s tratare apă reziduală. Ce vedem noi aici este toata apa reziduală ce ajunge din București, se tratează și se descarcă in râul Dambovița curată. Toată apa care se descarcă nu mai contine nisip, nu mai conține poluanți, grăsimi, cârpe sau ale reziduuri care ajung în canalizare".
Până acum stația putea curăța doar 60% din această cantitate de apă. Ca să vă dați seama cât de gravă era situația, voluntarii de la organizația Ecocivica spun că, zilnic, echivalentul a 15 – 20 de vagoane de tren, pline cu dejectii, ajungea direct în râu. Ani la rând - atât la "Inspectorul Pro", cât și la "România, te iubesc!" - am atras atenția că Dâmbovița este foarte poluată.
Acolo unde este principala gură de deversare, mai este una ceva mai mică în aval. Miroase îngrozitor! Este una dintre cele mai mari surse de poluare din Europa. Constantă. Și revoltător este, în același timp, faptul că toată această deversare se petrece sub ochii și cu știința autorităților.
Gura de vărsare a Dâmboviței este în Argeș. Diferenta de culoare între cele două râuri este concludentă. Dambovița este închisă la culoare, iar imaginile surprinse la fața locului sugerează câtă mizerie transportă.
Acum autoritățile susțin că situația s-a schimbat și că din stația de epurare va ieși apă curată. Mizeria va fi eliminată prin ardere.
Incineratorul de la Glina, printre cele mai mari din Europa
Incineratorul de la Glina este primul de acest fel din România și unul dintre cele mai mari din Europa. Are două furnale, o temperatură de peste 800 de grade Celsius și o capacitate de 33 de tone de nămol pe oră. Căldura din furnale este folosită apoi în aceste două turbine care produc energie electrică pentru uz intern.
La o tonă de nămol va fi obținută o tonă de cenușă, iar 98% din aceasta va putea fi folosită în construcții, pentru prepararea cimentului. Arderea nămolului este un proces zero poluant, spun dezvoltatorii proiectului.
Mihai Lungu, director de proiect: "Coșurile sunt monitorizate în permanență, atât de operatorii din centrală cât și de agenția de mediu. Tot ce ce se întâmplă acolo, dacă senzorii sesizează că ceva nu este în regulă ei au drept de veto si opresc instalația".
Nicușor Dan, primarul Capitalei: "Întregul proiect a costat 650 de milioane de lei. Mare parte din ei au venit de la Banca Mondială, cofinantarea a fost asigurată de statul român și de Muncipiul București printr-un credit de la Banca Mondială de Investiții".
Condiția Băncii Mondiale a fost ca lucrările la stația de epurare să fie gata în anul 2023, altfel statul român trebuia să înpoieze banii europeni.
