Braconajul sturionilor femele, o reală problemă în România. Suma fabuloasă pentru care se vinde un kilogram de icre negre
Braconajul la sturioni, specie pentru care în țara noastră a fost impusă prohibiția pe teremen nedeterminat, se petrece sub privirea îngăduitoare a autorităților.
Un document oficial al Camerei Deputaților arată că, în urma monitorizărilor, specialiștii au capturat în ultimii șase ani în procent de 90% doar masculi.
Ceea ce arată că femelele purtătoare de icre negre sunt prinse constant de braconieri. Cifrele care ar trebui să genereze suspiciuni nu au avut niciun impact în rândul organismelor de control.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Peste 90% dintre sturionii prinși în ultimii șapte ani erau masculi
În intervalul 2015-2021, biologii marini au prins, pentru cercetări științifice, aproape 450 de sturioni. Însă, în proporţie de 90,6%, erau masculi.
Cifrele au fost puse la dispoziția Parlamentului de Ministerul Agriculturii. Cum toată lumea știe că femelele sunt cu adevărat valoroase, fiind purtătoare de icre negre, datele făcute publice trezesc suspiciuni.
Alexandru Kocsis-Cristea, deputat: „Se braconează foarte mult. Și se braconează specii foarte valoroase de pește, care sunt interzise la pescuit, sturioni. Icrele negre sunt mult mai valoroase decât carnea peștelui.”
Cu cât se vinde un kilogram de icre negre pe piața neagră
Pe piața neagră, kilogramul de icre negre pleacă de la 500 de euro și poate ajunge până la 13.000 de euro. Și tocmai femelele care le produc sunt cele care apar extrem de rar în rapoartele pescarilor care au autorizații de cercetare.
Tudor Ionescu, Centrul de Biodiversitate Acvatică: „Este o supoziție de braconaj. Categoric! Pentru că nu au cum să dispară în neant atâtea femele. Nu există un asemenea raport în mediul natural. De obicei, în mediul natural, raportul este de unu la unu.”
Chiar studiile institutelor de cercetare în domeniul pisciculturii arată că numărul masculilor ar trebui să fie aproape egal cu cel al femelelor de sturion.
Neculai Peatriche, Institutul de Cercetare Piscicolă Galați: „Noi am făcut aceste reproduceri pe material sălbatic și rezultatele au fost undeva la 45% femele. Un pic mai mult în populații sunt masculii.”
Și atunci cum poate fi explicată disproporția din datele oficiale, care lasă să se înţeleagă că, în Dunăre, ar trăi nouă masculi la o femelă? Angajații Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului din București sunt cei care, pentru diferite proiecte științifice, au pescuit în Dunăre și au completat astfel de rapoarte.
Gyorgy Deak, director general INCDPM București: „Noi am luat toate măsurile posibile ca să reducem eventualele tentații de braconaj, de către cei care sunt implicați în pescuitul științific. Mai mult, noi avem contract semnat cu ei, în cazul în care noi i-am prins că nu fac lucrurile cum trebuie, ei sunt dați afară și, mai mult, se dă la poliție sesizare clar scrisă.”
Un proiect de modificare a Legii Pescuitului prevede ca vânzarea peștelui capturat în scop știițific să fie pedepsită cu închisoarea de la doi la cinci ani. Actul normativ nu a fost supus votului în niciuna dintre Camere. Însă dincolo de asta, adevăratul braconaj, care face ravagii în Deltă, rămâne marea problemă în timp ce autoritățile sunt deocamdată depășite de situaţie.
.webp)
