BEC: Încălcări majore ale legilor electorale la tragerea la sorți a președinților birourilor electorale
Biroul Electoral Central (BEC) a constatat existenţa unor încălcări majore ale legilor electorale în realizarea operaţiunilor de tragere la sorţi a preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi a locţiitorilor acestora.
Astfel, BEC a constatat „extinderea, vădit nelegală, a categoriei magistraţilor care pot fi introduşi în urna din care se face selecţia conform dispoziţiilor legale în vigoare, prin introducerea persoanelor de specialitate juridică asimiliate magistraţilor, precum şi a altor persoane”.
În consecinţă, doar magistraţii pot intra în urnele din care se efectuează tragerile la sorţi, nu şi persoanele de specialitate juridică asimilate magistraţilor, mai spune instituţia.
„În îndeplinirea competenţei şi a atribuţiilor sale prevăzute de lege, potrivit cărora urmăreşte şi asigură respectarea şi aplicarea corectă a dispoziţiilor legale privitoare la alegeri pe întregul teritoriu al ţării şi asigură interpretarea unitară a prevederilor acestora, Biroul Electoral Central pentru alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024 (BEC) a fost sesizat, prin contestaţiile formulate, de existenţa unor încălcări ale legilor electorale aplicabile alegerilor din data de 9 iunie a.c. în privinţa operaţiunilor de tragere la sorţi a preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi a locţiitorilor acestora, efectuate de preşedinţii tribunalelor”, arată comunicatul de presă al BEC
Cu această ocazie, BEC a constatat existenţa unor încălcări majore ale legilor electorale în realizarea operaţiunilor menţionate anterior, care au constat îndeosebi în:
„1. Extinderea, vădit nelegală, a categoriei magistraţilor care pot fi introduşi în urna din care se face selecţia conform dispoziţiilor legale în vigoare, prin introducerea persoanelor de specialitate juridică asimiliate magistraţilor, precum şi a altor persoane.
Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, din categoria magistraţilor fac parte judecătorii şi procurorii.
Conform prevederilor art. 20 alin. (5) şi (51) din Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în urna din care se efectuează tragerea la sorţi pot intra doar două categorii de persoane, şi anume: magistraţii şi juriştii înscrişi în Corpul experţilor electorali care au o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani”, conform sursei citate.
BEC mai precizează că există o diferenţă esenţială, din perspectiva legilor electorale şi a Legii nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare, între magistraţi şi persoanele de specialitate juridică asimilate magistraţilor, precum magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, asistenţii judiciari etc., în sensul că asimilarea nu operează în materie electorală, ci doar în cazurile şi domeniile expres prevăzute de Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare.
În consecinţă, doar magistraţii pot intra în urnele din care se efectuează tragerile la sorţi, nu şi persoanele de specialitate juridică asimilate magistraţilor.
De asemenea, BEC a constatat „încălcarea criteriului apropierii domiciliului sau reşedinţei preşedintelui şi locţiitorului acestuia de sediul în care va funcţiona biroul electoral de circumscripţie din localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială respectivă, consacrat de o normă imperativă, şi anume art. 20 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, după extragerea din urnă a preşedinţilor şi locţiitorilor birourilor de circumscripţie, preşedintele tribunalului trebuie să desemneze persoanele extrase prin aplicarea principiului antemenţionat”.
„Precizăm că aceste încălcări sunt de natură să determine creşterea accentuată şi nejustificată a cheltuielilor electorale aferente desfăşurării activităţii birourilor electorale de circumscripţie. Pornind de la încălcările majore ale legii constatate, prin Hotărârea nr. 19H/16.04.2024, Hotărârea nr. 29H/19.04.2024, Hotărârea nr. 30H/19.04.2024, Hotărârea nr. 31H/19.04.2024, Hotărârea nr. 32H/19.04.2024, Hotărârea nr. 33H/19.04.2024 şi Hotărârea nr. 34H/19.04.2024, BEC a luat măsuri de remediere a acestora, dispunând desfiinţarea proceselor-verbale de constituire a birourilor electorale de circumscripţie din judeţele Alba, Argeş, Buzău, Dolj, Giurgiu, Ialomiţa şi Mureş şi reluarea operaţiunii de desemnare a preşedinţilor şi locţiitorilor acestor birouri electorale, cu respectarea prevederilor legale şi a paşilor detaliaţi în adresele 516C/BEC2024/17.04.2024 şi 641C/BEC2024/20.04.2024. Atât hotărârile, cât şi adresele menţionate pot fi consultate pe pagina de internet www.bec.ro”, mai indică sursa menţionată.
Potrivit dispoziţiilor imperative ale art. 41 alin. (4) din Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârile Biroului Electoral Central menţionate anterior sunt definitive, fară a putea fi contestate prin formularea unor acţiuni în justiţie. Scopul declarării acestor hotărâri ca definitive ţine seama, pe de o parte, de respectarea interesului naţional, constând în desfăşurarea cu celeritate a activităţilor din perioada electorală, celeritate care ar fi afectată de curgerea timpului necesar desfăşurării procedurilor judiciare în cazul contestării în justiţie, precum şi de incertitudinea juridică şi socială care ar exista în acest interval de timp şi, pe de altă parte, de faptul că aceste hotărâri nu pun în discuţie exercitarea drepturilor fundamentale de a alege şi de a fi ales. În privinţa acestor drepturi, legile electorale au recunoscut expres posibilitatea contestării hotărârilor pronunţate în materie electorală.
Cu toate acestea, persoanele care s-au considerat prejudiciate prin Hotărârile Biroului Electoral Central menţionate anterior au formulat acţiuni în justiţie, procesele respective fiind în curs de desfăşurare, mai transmite BEC.
