Cu bani europeni, dar şi de la bugetul nostru, autorităţile vor să facă ceea ce nu au reuşit în ultimii 30 de ani şi anume să consolideze blocuri, şcoli, spitale şi instituţii cu risc seismic.

Proprietarii clădirilor nu vor trebui să dea niciun ban, potrivit unui proiect de lege adoptat de Guvern. Până acum, aceştia trebuiau să acopere cotă parte din lucrări. În evidenţele oficiale apar deja aproape 2800 de clădiri cu risc major de prăbuşire în caz de cutremur sau care ar putea fi grav afectate.

Doar 28 de clădiri expuse riscului seismic au fost consolidate în ultimele trei decenii. Asta deşi la ultima numărătoare oficială a reieşit că avem aproape 2700 de clădiri cu risc seismic I şi II. Zeci dintre ele sunt chiar în inima Capitalei, de pildă, în Piaţa Romană.

Reporter: S-au consolidat blocurile?

Bărbat:Ăsta? Nu, singurul bloc consolidat a fost la Ciclop, în rest aici nimic. Eu le-am zis că dacă eram în blocul ăsta, mă duceam pe câmpii, dar blocul ăsta, nu. Au tencuit, nu se mai văd crăpăturile, nu au făcut nicio consolidare, nu mai sunt nici bulinele.

La cutremurul din 1977, când au murit 1578 de oameni, Capitala a fost cea mai afectată. A fost înfiinţată chiar şi o companie a Primăriei Generale dedicată consolidărilor, cu 400 de angajaţi, însă clădirile au rămas cu aceleaşi crăpături.

Numai în Capitală sunt peste 350 de clădiri cu bulină roşie. Una dintre ele - un bloc construit între 1935 şi 1947. Se văd clar fisurile adânci în faţada clădirii cu 9 etaje şi 82 de apartamente. Blocul a fost evaluat ultima dată în 2018.

Potrivit unui proiect de lege aprobat de Guvern, sute de clădiri, blocuri, şcoli, spitale şi instituţii publice, vor putea fi consolidate şi reabilitate termic, fără ca proprietarii să mai contribuie cu vreun ban. Până acum, aceştia trebuiau să achite cotă parte din investiţia statului. Condiţia este că nu vor putea vinde imobilul vreme de 25 de ani.

Cseke Atilla, ministrul Lucrărilor Publice:Statul nu va cere banii după 25 de ani, dar dacă cineva doreşte să vândă acel apartament căruia i-a crescut valoarea, atunci va trebui să restituie cota parte din finanţare.

Lucrările vor începe, promit autorităţile, după ce legea va trece prin Parlament şi va fi semnată de preşedinte.

200 de milioane de euro de la buget ar trebui să fie alocaţi pentru consolidări, iar alţi 217 milioane de euro sunt deja planificaţi pentru a fi atraşi de la Comisia Europeană ca finanţare a lucrărilor de consolidare şi eficientizare energetică. Pentru banii de la Bruxelles sunt deja înscrise 350 de clădiri.