Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci din România cu amenzi record în valoare totală de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a circa 710.000.000 de euro, pentru că și-au coordonat comportamentul în procedura de stabilire a ROBOR. Este cea mai mare amendă dată vreodată de Consiliul Concurenței: 3,73 miliarde de lei, adică aproximativ 710 milioane de euro.
Ce bănci au fost amendate în iunie
Cea mai mare amendă, 875,74 milioane lei, a fost aplicată Băncii Transilvania S.A. La aceasta se adaugă o amendă de 85,03 milioane lei aplicată Banca Transilvania SA pentru fapta realizată de OTP Bank România SA.
Urmează Banca Comercială Română SA cu o amendă de 577,36 milioane lei; Raiffeisen Bank România SA cu o amendă 442,49 milioane lei; UniCredit Bank SA cu o amendă de 431,03 milioane lei; BRD-Groupe Societe Generale SA cu o amendă de 412,47 milioane lei; ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala Bucureşti cu o amendă de 405,91 milioane lei; CEC Bank SA cu o amendă de 332,98 milioane lei; Exim Banca Românească SA cu o amendă de 96,49 milioane lei; Libra Internet Bank SA cu o amendă de 45,86 milioane lei şi Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA cu o amendă de 28,1 milioane lei.
Concluziile dezbaterii
În cadrul unei dezbateri, reprezentanții CPBR au afirmat că atât companiile, cât și autoritățile trebuie să respecte cadrul legal și că firmele care se conformează regulilor stabilite de autoritățile competente ar trebui să beneficieze de stabilitate și predictibilitate juridică.
„Într-o piață reglementată, încrederea în reguli este esențială. O companie trebuie să poată avea încredere că, dacă respectă reglementările aplicabile, conduita sa nu va fi reinterpretată ulterior într-un mod imprevizibil. Predictibilitatea juridică nu este un lux, ci o condiție de funcționare a piețelor financiare și, în final, o formă de protecție a consumatorului”, a declarat Georgiana Murgulescu, director executiv Relații Juridice și Instituționale în cadrul CPBR.
Participanții la dezbatere au susținut că transparența este un element important pentru buna funcționare a piețelor financiare și pentru formarea dobânzilor. Economistul Paul Prisecaru a invocat un studiu al Băncii Centrale Europene, potrivit căruia limitarea accesului la informații privind cotațiile interbancare ar putea genera incertitudine și costuri mai ridicate de finanțare.
În cadrul discuțiilor a fost abordată și tema eventualelor despăgubiri în cazul unor investigații privind ROBOR. Potrivit avocaților prezenți, existența unei investigații sau chiar a unei decizii de sancționare nu conduce automat la acordarea de despăgubiri, acestea putând fi obținute doar dacă sunt dovedite în instanță existența prejudiciului, legătura de cauzalitate și întinderea pagubei.
Reprezentanții CPBR au mai susținut că mecanismul ROBOR funcționează într-un cadru reglementat și supravegheat de Banca Națională a României și au precizat că motivarea deciziei Consiliului Concurenței în cazul ROBOR va oferi clarificări suplimentare asupra raționamentului autorității.
Reacția BNR după amenda Consiliului Concurenței
Reprezentanții organizației au făcut aceste afirmații în cadrul dezbaterii „Totul despre ROBOR”, organizată de JURIDICE.ro, unde juriști și economiști au analizat modul de funcționare al indicelui.
BNR a transmis că litigiile care ar putea fi iniţiate de clienţii băncilor în urma amenzilor aplicate de Consiliul Concurenţei în cazul ROBOR ar putea genera pierderi semnificativ mai mari decât cuantumul sancţiunilor.
Banca Națională a României a mai solicitat clarificări suplimentare din partea Consiliului Concurenței cu privire la decizia privind activitatea unor bănci pe piața monetară, avertizând că neclaritățile pot genera „confuzii, așteptări nerealiste sau acuzații nefondate” care ar putea afecta stabilitatea financiară. BNR subliniază că investigația nu vizează în niciun aspect Banca Națională ca administrator al sistemului de tranzacționare, dar că o serie de aspecte importante din perspectiva funcției sale trebuie lămurite.
