Autorităţile vor începe, din această lună, recensământul de probă al populaţiei
Autorităţile încep din această lună recensământul de probă, al populaţiei, un fel de repetiţie generală pentru acţiunea care va avea loc anul viitor. Astfel, vom afla situaţia celor stau cu adevărat într-o localitate, dar şi date despre cei plecaţi.
Informaţiile ar fi de un real ajutor, mai ales în criză sanitară. În funcţie de numărul exact al locuitorilor dintr-o anumită zonă, specialiştii stabilesc rata infectărilor, şi măsurile care se impun.
Simularea recensământului se va desfăşura în lunile octombrie şi noiembrie. Pentru prima dată, România scapă de formularele pe hârtie şi mizează pe o colectare digitală a datelor. Oamenii vor completa singuri un chestionar electronic, iar în cazul familiilor fără acces la internet, vor avea loc interviuri față în faţă.
Vladimir Alexandrescu, purtător de cuvânt INS: ”Formularul pe care îl primeşte pentru autorecenzare are deja înregistrate informaţiile deja obţinute pentru respectiva persoană din datele administrative. Accesează un asemenea formular pe baza unui cod care se transmite fiecărei persoane din cadrul recensământului”.
Întrebările privesc locuinţa în care trăiţi, dotările pe care le aveţi şi sfârşesc cu cele legate de studii, venituri, religie şi etnie. În prima fază, peste trei mii de angajaţi ai Institutului Naţional de Statistică se vor ocupa de prelucrarea datelor, urmând ca în 2021 să fie responsabile peste 24 de mii de persoane. Operatorii vor verifica şi acele formulare în care apar anomalii, în cazul în care oamenii declară date false sau greşesc.
Gelu Duminică, sociolog: ”Fiecare trebuie să înţeleagă în momentul de faţă că dacă vrea ca situaţia din comunitatea lui să se schimbe şi, în viitor să vină un program de apă, în condiţiile în care nu are apă, să vină un program de racordare la gaze, în condiţiile în care nu are gaze, să se îmbunătăţească nivelul de educaţiei, să aibă locuri mult mai bine plătite. Toate aceste lucruri trebuie spuse”.
La începutul anului, potrivit INS, populaţia rezidentă era de 19, 3 milioane de locuitori, în condiţiile în care la recensământul din 2011 eram peste 20 de milioane.
Doina Azoicai, președintele Societății Române de Epidemiologie: ”Cu cât valorile sunt actualizate cu atât şi indicatorul este mai fidel pentru a reda care este dimesiune fenomenului epidemic”.
Probleme apar în special în zonele urbane şi în cele de la marginea marilor oraşe, unde s-a construit haotic în ultimii ani.
Numai în Bucureşti dezvoltatorii anunţau că vor fi date în folosinţă aproape 14 mii de locuinţe în 2020. Mulţi dintre cei care le-au cumpărat nu şi-au actualizat domiciliul.
Daniel Zamfir, prefect Ilfov: ”În Ilfov s-a construit foarte mult, mare parte dintre cei care au locuit în Bucureşti sau au activităţi în Bucureşti sau în Ilfov au venit şi au cumpărat proprietăţi şi deja locuiesc în Ilfov”.
Gheorghe Cojocaru, Prefect Bucureşti: ”Vreţi să ştiţi că în Bucureşti sunt, peste, nu mai spun cifra, sunt sute de mii de oameni care au achiziţionat apartamente şi stau în alte judeţe, dar au apartamentele aici, iar buletinul lor figurează în acele judeţe”.
Potrivit ultimelor date, În Bucureşti, sunt înregistrate cu domiciliul peste 2,1 milioane de persoane.
Etichete: autoritati, locuitori, populatie, romania,
Dată publicare:
.webp)
