Premierul Orban: ”Astăzi, Comitetul pentru Situații de Urgență declară starea de alertă”

×
Codul embed a fost copiat

Atât Guvernul, cât şi Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă se reunesc astăzi, pentru a căuta soluţia reglementării celor 3 zile fără restricţii dintre starea de urgenţă şi starea de alertă.

Executivul s-a întrunit la ora 11:00 pentru a stabili ce soluţii pot fi adoptate pentru a nu exista un vid legistativ peste weekend, în conditiile în care starea de urgenţă expiră în noaptea de joi spre vineri.

Astfel, premierul Ludovic Orban a anunțat că astăzi, 14 mai, va fi declarată starea de alertă în România.

"Astăzi, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă va declara starea de alertă în cadrul situaţiei de urgenţă provocată de epidemia de coronavirus. Tot astăzi, odată cu declararea stării de alertă, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă va institui toate măsurile necesare pentru a apăra viaţa şi sănătatea românilor. Aceste măsuri vor avea caracter de obligativitate şi vor fi stabilite în baza OUG 21 care reglementează situaţiile de urgenţă", a declarat Ludovic Orban la începutul şedinţei de Guvern.

De asemenea, premierul a anunțat că va fi modificată ordonanța 21, astfel încât el să conducă de acum înainte Comitetul Național pentru Situaţii de Urgenţă, în calitate de prim-ministru, ajutat și de 3 vicepreședinți.

Citește și
romania
Tătaru: Din 15 mai, românii vor ieși din localitate în baza unei declarații verbale
Momentul în care judecătoarea Ancuţa Popoviciu îl strigă pe Sebastian, ucis la 2 Mai de Vlad Pascu: „A decedat o victimă? Vă rog să nu vorbiți” | AUDIO

El a precizat că decizia a fost luată pentru a întări autoritatea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

"Vreau să vă anunţ că împreună cu Ministerul Afacerilor Interne am luat decizia, pentru a întări autoritatea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, să modificăm Ordonanţa 21 şi să îmi asum, în calitate de prim-ministru, conducerea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, sigur, secondat de trei vicepreşedinţi", a anunțat Orban, în debutul şedinţei de Guvern.

Vicepreşedinţi urmează să fie ministrul Afacerilor Interne, ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei şi şeful Departamentului de Situaţii de Urgenţă.

Orban: Adoptăm OUG privind măsurile de trecere de la starea de urgenţă la starea de alertă

 

Guvernul va adopta, joi, o ordonanţă de urgenţă care reglementează măsurile pentru trecerea la starea de alertă de la starea de urgenţă instituită ca urmare a epidemiei cu noul coronavirus şi care încetează pe 15 mai.

"Astăzi va trebui să adoptăm actul normativ, ordonanţa de urgenţă, prin care să reglementăm toate măsurile necesare pentru trecerea de la starea de urgenţă la starea de alertă, în special acele măsuri care vizează drepturi ale cetăţenilor, facilităţi pe care le-am acordat în perioada stării de urgenţă şi pe care le vom prelungi şi dincolo de starea de urgenţă. Va trebui să reglementăm toate măsurile necesare în domeniul sănătăţii, în domeniul educaţiei, astfel încât să putem face faţă provocărilor care categoric vor fi extrem de importante, mai ales în ceea ce priveşte organizarea examenelor şi a activităţii pe toată perioada stării de alertă", a declarat premierul.

În acest sens, vicepremierul Raluca Turcan a anunţat introducerea pe ordinea de zi suplimentară a şedinţei a unei ordonanţe privind prelungirea până la începutul lunii iunie a unor măsuri de sprijin pentru persoane şi companii luate în perioada stării de urgenţă pe unele domenii restricţionate, în paralel cu măsurile de relansare economică.

"Trebuie să ţinem cont de decizia CCR, modificarea nu trebuie să afecteze drepturi şi libertăţi, pentru că drepturile şi libertăţile pot fi afectate temporar doar prin lege şi Parlamentul a adoptat legea care va intra în vigoare luni", a adăugat Orban.

Sinteza declarațiilor premierului Ludovic Orban:

 

”Astăzi se încheie starea de urgenţă, instituită prin decretul preşedintelui României. Făcând o evaluare retrospectivă a ceea ce s-a întâmplat în ultimele două luni, trebuie să vă spun, din capul locului, că decizia de instituire a stării de urgenţă luată de către preşedintele României a fost o decizie extrem de benefică pentru România, ne-a oferit cadrul ca să putem să luptăm cu toate armele împotriva acestei epidemii și ne-a permis să menținem, la un nivel cât se poate de bun, răspândirea acestui virus. Ca atare, nu am avut nicio problemă în ceea ce privește sistemul de sănătate publică, nu a existat depășirea capacității de tratare a persoanelor care au fost infectate, numărul de persoane infectate la suta de mii de locuitori, mai ales ținând cont de condițiile specifice din România, și anume faptul că au intrat în țară, din data de 23 februarie până în data de 1 mai, 1.270.000 de români, dintre care marea majoritate au venit din țări care erau încadrate în zona roșie.

Cred că în toată această perioadă de 60 de zile, în care președintele ne-a oferit, prin decretul de instituire a stării de urgență, toate instrumentele necesare, am putut să facem față acestei provocări neașteptate și care ne-a pus la grea încercare.

Astăzi, Comitetul Național pentru Situații de Urgență va declara starea de alertă, în cadrul situației de urgență provocate de epidemia de coronavirus. Tot astăzi, odată cu declararea stării de alertă, Comitetul Național pentru Situații de Urgență va institui toate măsurile necesare pentru a apăra viața și sănătatea românilor. Aceste măsuri vor avea caracter de obligativitate și ele vor fi stabilite în baza Ordonanței 21, care reglementează situațiile de urgență, răspunsul autorităților la situațiile de urgență și care stabilește starea de alertă.
Nimic nu ne va împiedica să luăm toate deciziile necesare, pentru a putea să facem față, în continuare, provocării generate de această epidemie. Toate măsurile necesare vor fi adoptate de Comitetul Național de Situații de Urgență și, de asemenea, vă solicit tuturor miniștrilor să emiteți, împreună cu Institutul Național de Sănătate Publică și, de asemenea, cu colaborarea Consiliului de suport tehnico-științific, care fundamentează deciziile Comitetului Național pentru Situații de Urgență, toate ordinele privind normele de sănătate, de securitate a muncii, care trebuie respectate în toate activitățile, atât pentru activitățile pentru care nu au existat restricții până acum și unde este necesară impunerea acestor norme, cât și în domeniile pentru care se ridică restricțiile.

Aici este vorba de regulile privitoare la circulația în mijloacele de transport public, este vorba de regulile privind funcționarea spațiilor comerciale, regulile privind funcționarea hotelurilor, regulile privind funcționarea frizeriilor, coaforurilor și tuturor categoriilor de activități pentru care se ridică restricțiile și unde sunt necesară o reglementare foarte serioasă a măsurilor de sănătate publică pentru protejarea cetățenilor români.
De asemenea, vreau să vă anunț că, împreună cu Ministerul Afacerilor Interne, am luat decizia, pentru a întări autoritatea Comitetului Național pentru Situații de Urgență, să modificăm Ordonanța 21 și să îmi asum, în calitate de prim-ministru, conducerea Comitetului Național pentru Situații de Urgență, sigur, secondat de trei vicepreședinți, de domnul ministru al afacerilor interne, Marcel Vela, de domnul ministru al lucrărilor publice, dezvoltării și administrației și, de asemenea, de șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat.

Vă solicit o mobilizare pentru a face față trecerii de la starea de urgență la starea de alertă. În calitate de miniștri, va trebui să girați, cu maximă responsabilitate, implicarea în punerea în practică a tuturor măsurilor.

Către cetățenii români transmit un mesaj foarte simplu: fiți responsabili, ca și până acum, respectați toate măsurile care sunt instituite de autorități, pentru că aceste măsuri nu au alt scop decât acela de a vă apăra sănătatea, de a vă apăra viața, de a vă feri de pericolul infectării cu COVID-19.

De asemenea, astăzi va trebui să adoptăm actul normativ, ordonanța de urgență prin care să reglementăm toate măsurile necesare pentru trecerea de la starea de urgență la starea de alertă, în special acele măsuri care vizează drepturi ale cetățenilor, facilități pe care le-am acordat în perioada stării de urgență și pe care le vom prelungi și dincolo de starea de urgență. Va trebui să reglementăm toate măsurile necesare în domeniul sănătății, de asemenea, în domeniul educației, astfel încât să putem face față provocărilor, care, categoric, vor fi extrem de importante, mai ales în ceea ce privește organizarea examenelor și în ceea ce privește organizarea activității pe toată perioada stării de alertă.”

 

Tot joi are loc o sedinţă a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, a anuntat miercuri seară ministrul Sănătății.

Nelu Tătaru a transmis că speră sa fie luate "decizii care vor crea si cadrul administrativ pentru a impune restricţii".

Ce spune Raed Arafat despre noi restricţii

 

Legat de acest subiect, Raed Arafat declara miercuri seară că “Primele măsuri care se iau sunt cele cu risc limitat. După asta începi să iei şi alte măsuri de relaxare. Riscul este că dacă sunt luate toate măsurile toate deodată, este că urmează să luăm măsuri serioase de închidere. Măsurile serioase sunt cu impact mare pe economie. Deschiderea economiei trebuie să fie strict cu respectarea unor reguli”.

Arafat mai spune că CNSSU poate lua unele decizii în privinţa viitoarelor restricţii.

”Clar că unele propuneri (din Legea privind starea de alertă - n.r.) sunt la presiunea unor entităţi, unor grupuri. Trebuie să vedem cum vom rezolva această problemă. Am văzut că sunt locuri unde se spune că pot, asta înseamnă că CNSSU poate să spună nu, cum ar fi terasele. Dacă scrie pot sau se poate, asta înseamnă că avem loc de discutat”, a declarat Arafat. 

Legea privind starea de alertă, adoptată miercuri


Camera Deputaţilor a adoptat miercuri proiectul Guvernului privind măsurile prevăzute în timpul stării de alertă, fiind făcute mai multe modificări.

După votul din Camera Deputaților, care era for decizional în acest caz, vineri, documentul ar trebui promulgat și de președintele Klaus Iohannis.

Din legea adoptată miercuri seară a fost scos amendamentul propus de PNL care prevedea intrarea imediat în vigoare a legii. Potrivit Constituţiei, orice act normativ intră în vigoare la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial sau ulterior. 

De ce există 3 zile fără restricţii

 

Proiectul va aştepta la Parlament două zile - termen în care acesta poate fi atacat la CCR, iar apoi va fi transmis spre promulgare preşedintelui. După ce preşedintele promulgă proiectul, e nevoie de alte trei zile pentru a intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.

Astfel au apărut, între momentul în care expiră starea de urgenţă şi cel în care începe starea de alertă, cele 3 zile fără restricţii. Autprităţile caută însă soluţii, pentru aceste zile să nu ducă la o creştere a numărului de cazuri de infectare cu COVID-19

Ce spune Avocatul Poporului despre legea privind starea de alertă

 

Avocatul Poporului, Renate Weber, a anunţat, miercuri seară, că nu va ataca la Curtea Constituţională legea privind starea de alertă în perioada imediat următoare, dar va analiza actul normativ, demersul fiind, însă, ”de durată”.

Weber a precizat că a urmărit dezbaterile din Parlament şi s-a declarat mulţumită că amendamentul care ar fi permis intrarea în vigoare imediată a legii – ceea ce ar fi fost neconstituţional – a fost eliminat.

Articol recomandat de sport.ro
„Drăgușin a luat-o pe un drum greșit!” Genoa a povestit TOT: suma reală a mutării și oferta „mult mai mare” refuzată
„Drăgușin a luat-o pe un drum greșit!” Genoa a povestit TOT: suma reală a mutării și oferta „mult mai mare” refuzată
Citește și...
Propunerea lui Zegrean pentru menținerea restricțiilor după 15 mai: ”Tot poporul o să mă înjure”
Propunerea lui Zegrean pentru menținerea restricțiilor după 15 mai: ”Tot poporul o să mă înjure”

Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, a comentat lipsa legislației privind impunerea de restricții după încetarea stării de urgență, sugerând că o soluție ar fi ca președintele Iohannis să prelugească această stare cu 3 zile după 15 mai.

Tătaru: Din 15 mai, românii vor ieși din localitate în baza unei declarații verbale
Tătaru: Din 15 mai, românii vor ieși din localitate în baza unei declarații verbale

Ministrul Sănătății Nelu Tătaru a făcut noi precizări, luni, despre condițiile care vor fi necesare pentru deplasarea cetățenilor din 15 mai, după ieșirea din starea de urgență și intrarea în starea de alertă.

Declarația surprinzătoare a unui lider PSD: Din 15 mai, nu vom mai avea niciun fel de restricţii
Declarația surprinzătoare a unui lider PSD: Din 15 mai, nu vom mai avea niciun fel de restricţii

Liderul grupului deputaţilor PSD, Alfred Simonis, a susţinut luni că, după 15 mai, în România nu vor mai fi restricţii, pentru că Guvernul a trimis în Parlament foarte târziu proiectul de lege privind situaţia de alertă.

Cum va arăta România din 15 mai. Guvernul aprobă noile măsuri pentru starea de alertă
Cum va arăta România din 15 mai. Guvernul aprobă noile măsuri pentru starea de alertă

După lovitură dura primită de la Curtea Constituțională în domeniul amenzilor, Guvernul acționează mai precaut.

Recomandări
Ion Iliescu, pus oficial sub acuzare în dosarul Mineriadei. Este inculpat pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității
Ion Iliescu, pus oficial sub acuzare în dosarul Mineriadei. Este inculpat pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității

Parchetul General a anunţat oficial, vineri, punerea sub acuzare a fostului preşedinte Ion Iliescu pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în dosarul Mineriadei din iunie 1990.

Reuniune a aliaților Ucrainei în format „Ramstein”. Occidentul sare în ajutorul Kievului după un deficit de ajutor militar
Reuniune a aliaților Ucrainei în format „Ramstein”. Occidentul sare în ajutorul Kievului după un deficit de ajutor militar

SUA vor găzdui vineri o reuniune virtuală a donatorilor de ajutor internaţional pentru Ucraina, aşa-numitul Grup de contact în format Ramstein, după ce Congresul american a aprobat un pachet de ajutor de 61 de miliarde de dolari pentru Kiev.

Sorina Pintea, condamnată la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită. Decizia nu este definitivă
Sorina Pintea, condamnată la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită. Decizia nu este definitivă

Sorina Pintea, fostul ministru social-democrat al Sănătății, a fost condamnată, vineri, la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită în formă continuată. Decizia instanței nu este definitivă.