Aurescu: Trebuie găsită „baza legală cea mai solidă” pentru un tribunal împotriva „crimei de agresiune” a Rusiei

Într-un interviu acordat de la Forumul de la Davos postului Al-Jazeera, ministrul Aurescu a spus că România 'a fost un susţinător foarte puternic al luptei împotriva impunităţii în ceea ce priveşte Rusia şi făptuitorii ruşi, în legătură cu conflictul din Ucraina', scrie Agerpres.

Aurescu a reamintit că, în martie, România a sesizat, 'împreună cu multe alte state, Curtea Penală Internaţională pentru crime de război, crime împotriva umanităţii şi genocid'. 'Noi am introdus, de asemenea, Declaraţia noastră de intervenţie la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga în cazul dintre Ucraina şi Rusia, şi sunt mândru să spun că voi fi Agentul României în acest caz', a adăugat şeful diplomaţiei române. 'Noi am intervenit de asemenea în cazul dintre Ucraina şi Rusia în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg', a mai arătat el.

'Şi da, sprijinim de asemenea instituirea unui tribunal de pedepsire a crimei de agresiune', a afirmat Aurescu. El a explicat însă că 'partea cea mai dificilă este baza legală pentru înfiinţarea acestui tribunal, pentru că majoritatea precedentelor care au permis crearea altor tribunale internaţionale, altor tribunale penale ad-hoc sau altor tipuri de organisme au implicat Consiliul de Securitate al ONU, unde acum Rusia are, desigur, un veto împotriva oricărei astfel de forme de luptă contra impunităţii' sale.

Prin urmare, a adăugat el, 'trebuie să găsim baza legală cea mai solidă pentru a crea un astfel de tribunal'. 'Ne gândeam la un moment dat, în România, la precedentul Camerelor de Specialitate din Kosovo, care au fost create prin intermediul unui acord între Uniunea Europeană şi autorităţile din Kosovo', a spus Aurescu.

'Deşi România nu recunoaşte Kosovo ca stat, din punct de vedere legal aceasta ar putea fi o formulă interesantă: spre exemplu, un acord între Uniunea Europeană şi Ucraina pentru a institui aceste camere, care pot fi conectate la unele camere naţionale ale Ucrainei. În acelaşi timp, să avem un fel de ''birou internaţional al procurorului'', compus din experţi internaţionali în domeniu. Poate că aceasta este o propunere prea avansată, dar avem nevoie de o dezbatere juridică pe acest subiect', a menţionat el.

În acelaşi interviu pentru Al-Jazeera, Bogdan Aurescu a amintit că România, 'statul membru UE şi NATO cu cea mai mare frontieră cu Ucraina', s-a aflat 'în prima linie a eforturilor de luptă cu efectele războiului din Ucraina chiar din prima zi'.

'Aş spune că acest război ne-a schimbat vieţile radical şi pentru totdeauna. A trebuit să ne adaptăm imediat', a afirmat şeful diplomaţiei române, menţionând eforturile diplomatice, primirea a peste 3,3 milioane de refugiaţi ucraineni, ajutorul dat demersurilor internaţionale de evitare a unei crize alimentare. 'Prin România au tranzitat, de la începutul războiului, peste 11,2 milioane de tone de cereale şi alte produse agricole din Ucraina, aproape jumătate din cantitatea totală care a tranzitat prin Coridoarele Solidarităţii ale UE', a subliniat el.

Ministrul român s-a referit însă şi la faptul că 'o mulţime de oportunităţi apar din acest conflict'. 'Statutul de candidat la UE atât pentru Ucraina, cât şi pentru Republica Moldova a fost o mare realizare', 'de asemenea, deciziile foarte importante luate la summitul NATO de la Madrid, care au consolidat mult securitatea pe flancul estic', 'grupul de luptă din România (...) şi faptul că prezenţa Aliată în România a crescut până la aproape 5.000 de militari', care înseamnă 'o mare contribuţie la consolidarea securităţii României şi flancului estic', a enumerat el.

'Aşadar, o mulţime de oportunităţi. Poate că ar trebui să-i mulţumim preşedintelui (rus Vladimir) Putin pentru toate acestea, inclusiv pentru că ne-a permis să fim mai puţin dependenţi de sursele ruseşti de energie', a mai afirmat ministrul de externe român în interviu.

Articol recomandat de sport.ro

Iubita lui Jude Bellingham a dat peste cap internetul cu ultima postare