Atrași de teorii absurde sau din comoditate, românii nu se mai feresc de Covid-19. ”Nu am văzut pe nimeni bolnav”
Sistemul nostru de sănătate, aflat la un pas să ajungă la limita maximă a resurselor, îi tratează în mod egal pe românii infectați accidental, în spital sau în familie, dar și pe cei iresponsabili.
N-au respectat măsurile minime de siguranță și chiar se lasă atrași de teorii absurde, alegând mai degrabă confortul, decât protecția în fața bolii.
Așa cum au anunțat, autoritățile au înăsprit controalele în spațiile publice.
Polițiștii sunt pe post de dădace într-o piață din București recent redeschisă, așadar plină ochi cu clienți.
”Doamnă, puneți masca și pe nas!”.
Un domn, proaspăt venit din Germania, a stat o jumătate de lună în carantină. Știe că nu-i de glumit, știe legea, însă o respectă doar când îi convine.
Bărbat: ”Nu este greu””.
Reporter: Și de ce nu o purtați? Puneți-o sub ochelari.
Bărbat: Uitați-vă, tot timpul vine pe ochelari. Și acum peste. Cum adică, așa?”
Între 500 și 2.500 de lei e amenda pentru încălcarea măsurilor de siguranță.
Locurile de joacă, oficial închise, sunt pline de copii
Locurile de joacă, oficial închise, sunt adesea populate din belșug cu copii.
”Reporter: Nu vă deranjează benzile acelea cu ”acces interzis” de la Poliția Locală? Știți că e închis locul de joacă.
Cetățean: Știm că e închis”.
”Suntem pe bancă, aici. Și doar se plimba printre.
Reporter: Era cocoțat în complexul acela de joacă.
Ai fost acolo, mamă?”
În acest parc dintre blocuri se intră, cu ușurință, prin gard.
”Reporter: Pe tine te-au lăsat părinții să intri aici?
Copil: Da.
Reporter: Dar părinții tăi unde sunt?
Copil: Unul este lângă poartă”.
Practic, numai minorul e în zona interzisă. Comportamentul iresponsabil e însă al adulților.
”Intră... le mai zicem să și iasă, mai vine și politia. Seara sunt zeci aici. Corect, mai încercăm, le spunem nu mai stați chiar atât de aproape unii de alții... aveți grijă cu mâinile!”.
Mulți știm foarte bine ce înseamnă să ții un copil sau mai mulți închiși într-un apartament de bloc săptămâni de-a rândul, cu balconul pe post de curte.
Dar am făcut-o pentru protecția lor, iar pericolul n-a dispărut odată cu benzile de ”acces interzis” sfâșiate.
Chiar dacă, statistic, la copii infecția cu noul virus nu are efecte majore, întotdeauna sunt și cazuri extreme.
Iar printre apropiați sunt bunici sau bolnavi cronici, la care situația e greu de controlat.
Mai mult decât să împartă amenzi, autoritățile noastre au o misiune de reeducare a celor care culeg și dau mai departe mituri privind noul virus, de pe pagini obscure de internet.
”Am grupa 0 și probabil nu se leagă de mine.
De ce ziceți asta?
Așa am citit, că cei care au grupa sangvină 0 sunt mai puțin predispuși”.
”Eu n-am văzut pe nimeni bolnav, nici din familie, nici din vecini, nici din cunoștinte. Am crezut... dar acuma, pentru România, nu prea mai cred”.
Totuși, nu trebuie să cunoaștem direct pacienți cu HIV-SIDA, TBC sau Ebola pentru a fi conștienți că bolile grave există.
Există și români responsabili
Oricum, am ajuns deja în momentul în care cei responsabili își apără pielea cum pot, știind că pot da nas în nas cu un sceptic, infectat și neprotejat.
”Aveți mască, deși nu sunteți în interior. De ce?
Pentru că știu de unde să mă informez”.
”Legea nu vă obliga să vă protejați. De ce o faceți?
Pentru mine”.
Nu uitați că activarea unei infecții cu noul virus depinde de încărcătura virală care ajunge inițial în organism.
Prin mască ajung, la un om sănătos, doar mici fragmente de coronavirus, când un bolnav tușește, strănută sau doar vorbește în direcția lui.
