Ateneul Român a fost pictat un "graffiti tag". Asociație: ”E o formă de exprimare și nu trebuie neapărat oprită”
Un graffiti apărut în urmă cu câteva zile pe Ateneul Român a fost eliminat, într-un final, prin implicarea rapidă a societății civile.
Pentru că tot mai multe clădiri istorice din București, unele renovate, sunt "pictate" cu graffiti, voluntarii spun că fenomenul trebuie oprit prin introducerea unor măsuri ferme, care să descurajeze mutilarea orașului.
Sunt de acord și grafferi care și-au făcut deja un renume. Ei spun că de vină ar fi lipsa unor spații dedicate, dar și a educației.
Ateneul Român, monument istoric înscris în patrimoniul universal UNESCO, a fost "marcat". Chiar la intrarea în clădire a fost pictat un "graffiti tag", adică o semnătură a autorului. Numărul acestor acte de vandalism pe clădirile istorice din Capitală a crescut îngrijorător.
Edmond Niculusca președinte Asociația ARCEN: "Tot Bucureștiul e plin de aceste taguri ale diverşilor tineri iîn general care semnează în diverse locuri din București, problema este că pe monumentele istorice, pe clădirile protejate este strict interzisă această practică. E o formă de exprimare și nu trebuie neapărat oprită, trebuie făcute 3 lucruri în paralel, educație, în sensul de ce înseamnă o clădire de patrimoniu, ce înseamnă o zonă protejată, 2, amenajarea unor spaţii dedicate acestui tip de artă urbană și 3, un regulament care să interzică această vandalizare a fondului construit al Bucureștiului".
Demersurile făcute de societatea civilă imediat după incident, au dus într-un final la curăţarea clădirii Ateneului.
Alberto Groșescu vicepreședinte Asoc.ARCEN: "Am făcut o sesizare către mai multe instituţii, către administraţia Ateneului Român, către ministerul Culturii, către Direcţia pentru Cultură a Municipiului Bucureşti, Primăria Capitalei, poliţia locală, cumva atât administraţia cât şi municipalitatea au obligaţia de a asigura integritatea monumentelor istorice, iar atunci când vorbim despre Ateneu este un monument istoric de valoare naţională".
Locul şi mesajul unui graffiti fac diferența între vandalism și artă stradală. Aceste desene fac parte din viața urbană, ele colorând cele mai întunecate părți ale orașului.
Manager Sweet Damage Crew: "Eu zic că un oraș care nu are graffiti este un oraș mort. Vin din urmă generații noi de copii care au totul pe tavă acum cu acces la internet și informații și culmea, având toate astea la îndemână, nu se informează cum trebuie și ajung să le facă după cum îi taie capul, noi când ne-am apucat, acum 20 de ani nu aveam nicio informație. Cu trecerea timpului, studiind cultura și fenomenul pe de altă parte apariția lui pe clădiri de patrimoniu eu nu sunt de acord cu chestia asta și am spus-o de foarte multe ori în cercurile noastre".
În România nu există spații dedicate acestei forme de artă.
Liviu Zorilă preşedinte asociația "EDIT": "Nu există o regulă clară a artei stradale există doar amenzi pentru taguri și noi încercăm să arătăm cumva diferența între un tag și ceea ce vedeți în spatele meu. Practic trebuie găsit peretele, să nu se afle într-o zonă protejată, să nu fie monument, apoi e nevoie de acordul proprietarului, acordul primăriei, de act de urbanism, de aviz și multe multe avize."
Într-un context potrivit, arta stradală poate să îmbunătăţească aspectul unor zone din marile orașe. Dacă acum câțiva ani acest tip de artă era perceput strict ca un act de vandalism, în prezent oamenii fotografiază astfel de lucrări.
