Arhipelagul Vanuatu a declarat stare de urgenţă climatică și alocă 1,2 miliarde de dolari pentru atenuarea efectelor

62262580
AFP

Arhipelagul Vanuatu a declarat vineri stare de urgenţă climatică şi a anunţat un plan de 1,2 miliarde de dolari pentru a atenua consecinţele schimbărilor climatice, relatează sâmbătă AFP.

Într-un discurs în Parlament, premierul Bob Loughman a recunoscut că regiunea Pacificului este deja afectată de fenomenul de creştere a nivelului mării şi de evenimente meteorologice severe.

Acest arhipelag cu 300.000 de locuitori a fost lovit de două cicloane puternice şi de o secetă devastatoare în ultimii zece ani.

"Terra este deja prea fierbinte şi prea nesigură. Suntem în pericol acum, nu doar în viitor", a spus Loughman.

Parlamentul a susţinut în unanimitate moţiunea, care urmează declaraţiilor similare de urgenţă climatică a altor zece ţări, între care Marea Britanie, Canada şi insulele Fiji, potrivit Agerpre.

"Responsabilitatea Vanuatu este să se asigure că ţările responsabile îşi corelează acţiunile cu amploarea şi urgenţa crizei", a spus şeful guvernului.

"Folosirea termenului 'urgenţă' este o modalitate de a semnala nevoia de a depăşi măsurile obişnuite", a mai spus el.

Aceasta declaraţie intervine în condiţiile în care Vanuatu conduce o campanie diplomatică pentru a obţine un aviz juridic din partea Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), cea mai înaltă jurisdicţie a ONU, cu privire la consecinţele încălzirii globale.

Micul stat din Pacific speră, deşi un aviz juridic al CIJ nu are caracter obligatoriu, că va contribui la apariţia unei legislaţii internaţionale pentru generaţiile viitoare cu privire la consecinţele materiale şi umane ale încălzirii globale.

Aceasta iniţiativă urmează să fie discutată la următoarea Adunare Generală a ONU din septembrie.

Premierul Bob Loughman a anunţat, de asemenea, un plan în valoare de 1,2 miliarde de dolari destinat limitării consecinţelor încălzirii globale, precizând că cea mai mare parte a finanţării ar trebui să provină de la ţările donatoare.

Articol recomandat de sport.ro
Ce face Kayla Simmons, la 30 de ani, după ce s-a lăsat de volei
Ce face Kayla Simmons, la 30 de ani, după ce s-a lăsat de volei
Citește și...
Ministrul de Externe: „Pentru prima dată, ambasadorul rus nu a putut nega cu totul că drona intrată în România este a lor”

Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a declarat că, pentru prima dată, ambasadorul Rusiei nu a putut nega că drona intrată în spațiul aerian al României aparține Federației Ruse.

De la espresso clasic la cafea din sfeclă și alge. Trendurile care schimbă piața în 2026

Mai scumpă, dar mai pură și mai puțin prăjită, cafeaua se întoarce în acest an la rețetele clasice. 

„Autostrada animalelor” de pe Valea Oltului prinde contur. Când va fi gata cel mai mare pasaj pentru faună din țară

Cel mai mare ecoduct din România, construit în apropierea autostrăzii Pitești-Sibiu, va fi gata anul viitor.

Recomandări
Războiul de la graniță. Ziua în care, pentru prima dată, o dronă a Rusiei cu încărcătură explozivă s-a prăbușit în România

Pentru prima dată de la începutul conflictului din Ucraina, o dronă cu încărcătură explozivă s-a prăbușit chiar într-un oraș din România. S-a întâmplat în Galați, iar autoritățile au intrat în alertă maximă.

Oficialii Iranului au plecat din Islamabad fără să mai aștepte sosirea emisarilor lui Donald Trump. Ce s-a întâmplat

Președintele iranian a cerut populației să scadă consumul de electricitate, semn că blocada impusă de americani asupra porturilor are consecințe drastice atât asupra producției de energie, cât și a veniturilor statului. 

De ce nu a putut fi doborâtă drona rusească ajunsă în Galați. Armata anunță rearanjarea apărării la granița cu Ucraina

Ministrul Apărării a anunțat că Armata analizează rearanjarea sistemelor de apărare ale României de la granița cu Ucraina, după ce o dronă rusească s-a prăbușit în orașul Galați. Drona nu a putut fi doborâtă pentru că zbura la altitudine prea mică.