ANAR dezminte informațiile privind obligația UE de a demola barajele din România: „Decidem suveran ce păstrăm sau dezafectăm”
ANAR precizează că Uniunea Europeană nu a impus României nicio obligaţie privind demolarea sau dezafectarea barajelor ori golirea acumulărilor importante.
„În spaţiul public se vehiculează cifra de aproximativ 1.200.000 de «bariere» în Europa, sugerând că ar fi vorba despre baraje mari. Este important să subliniem că această cifră se referă, în principal, la lucrări hidrotehnice minore, vechi şi degradate, precum: praguri transversale mici, stăvilare vechi, podeţe, amenajări piscicole sau alte obstacole locale, adesea nefuncţionale sau abandonate”, explică ANAR într-un comunicat de presă dat publicităţii miercuri.
Câte baraje aparțin de ANAR
Potrivit sursei citate, barajele mari, strategice şi importante pentru România — cum sunt Porţile de Fier, Vidraru, Paltinu sau Izvorul Muntelui-Bicaz — nu sunt vizate de astfel de recomandări şi sunt proiectate, construite şi monitorizate conform unor standarde stricte de siguranţă.
În România, ANAR administrează 82 de baraje importante şi 329 de baraje mai mici, toate monitorizate permanent. Alte baraje aparţin Hidroelectrica, autorităţilor locale sau altor deţinători, fiind în general destinate pisciculturii şi agrementului, menţionează ANAR.
„Deciziile privind conservarea, modernizarea sau dezafectarea barajelor se iau exclusiv de autorităţile române, conform normelor naţionale şi recomandărilor specialiştilor. Nu există nicio listă impusă de Uniunea Europeană. În cazul lucrărilor minore degradate, soluţiile includ reprofilarea cu pante line sau realizarea de pasaje pentru peşti, cu scopul de a îmbunătăţi curgerea naturală a râurilor, factorii de mediu şi sănătatea populaţiei. În concluzie, România decide suveran ce structuri se păstrează, se modernizează sau, în situaţii justificate, se dezafectează”, încheie sursa citată.
Etichete: apele romane, baraj, uniunea europeana,
