Oamenii nu au putut justifica proveniența unor venituri și fonduri utilizate pentru achiziții, investiții sau depuneri bancare. Cea mai amplă acțiune de acest gen din ultimii ani a vizat 1.102 de acțiuni de control fiscal, iar măsurile asigurătorii instituite au depășit 123,5 milioane de lei, potrivit unui comunicat al ANAF remis luni Agerpres.
„1.102 acțiuni de control fiscal, creanțe fiscale suplimentare de 540.243.299 de lei și măsuri asigurătorii de 123.514.438 de lei au fost stabilite în perioada iulie 2025 – mai 2026 de structurile Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) cu atribuții de verificare a situației fiscale personale”, se arată în comunicat.
Ce nu au putut justifica persoanele controlate
Principalele constatări ale inspectorilor au vizat nejustificarea surselor de fonduri utilizate de persoanele fizice pentru:
- Depuneri de numerar în conturile bancare personale și/sau ale societăților la care acestea dețin participații
- Utilizarea de fonduri în numerar pentru achiziția de bunuri mobile și imobile
- Creditări acordate societăților și majorări de capital social
- Dețineri de numerar în țară și în străinătate la începutul perioadei verificate
- Surse de fonduri pretins obținute în străinătate, care nu au putut fi probate în urma schimbului de informații cu autoritățile fiscale din state terțe
În numeroase cazuri, persoanele verificate au susținut că sumele utilizate proveneau din fonduri deținute în numerar, din venituri realizate în străinătate sau din sume primite de la alte persoane fizice. Însă, verificările au arătat că aceste explicații nu au putut fi susținute prin documente și mijloace de probă care să demonstreze valoarea sumelor, momentul obținerii acestora și existența lor efectivă în perioada verificată.
Lipsa trasabilității fondurilor
În urma analizelor efectuate la nivelul ANAF, s-a constatat în anumite situații lipsa trasabilității fondurilor declarate. Pe de o parte, persoanele indicate ca sursă a sumelor nu dispuneau de capacitatea financiară necesară pentru acordarea acestora, iar pe de altă parte nu existau documente care să confirme proveniența și circuitul banilor.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că aceste rezultate reconfirmă că mecanismele de analiză de risc și verificare fiscală susținute prin utilizarea instrumentelor digitale „produc efecte concrete și contribuie la protejarea veniturilor bugetare”.
„Un sistem fiscal modern și credibil presupune reguli aplicate uniform, transparență și capacitatea statului de a verifica situațiile în care există diferențe semnificative între veniturile declarate și patrimoniul sau fluxurile financiare ale unei persoane”, a adăugat Nazare.
Cele mai mari creanțe și venituri nedeclarate
Cele mai mari trei creanțe fiscale totale stabilite suplimentar în perioada iulie 2025 – mai 2026 au fost în București (44,1 milioane de lei) și în Prahova (23 de milioane de lei).
În paralel cu identificarea veniturilor fără sursă justificată, inspectorii ANAF au stabilit și venituri suplimentare cu sursă identificată, rezultate din nedeclararea unor categorii precum:
- Venituri din cedarea folosinței bunurilor
- Venituri din activități independente
- Câștiguri din transferul titlurilor de valoare
- Venituri obținute din străinătate
Doar în luna mai 2026, ANAF a stabilit suplimentar creanțe fiscale totale în valoare de 54,637 milioane de lei, prin emiterea a 56 de decizii de impunere. Cele mai mari trei creanțe din luna mai au fost înregistrate la DGRFP Iași, DGRFP Brașov (AJFP Alba) și DGRFP Craiova (AJFP Gorj).
