AFP: România, „ruta săracului”. De ce tot mai mulți migranți trec pe la noi în drumul spre Vest
Sute de migranţi care şi-au găsit un refugiu în case abandonate din nordul Serbiei, în apropierea frontierei cu Ungaria şi România, încearcă să ajungă în Europa Occidentală prin România - pe o ”rută a săracului, relatează AFP.
Migranții s-au reorientat după ce Ungaria a ridicat la frontiera sa de sud un gard de sârmă ghimpată pentru a le opri calea.
În ruinele unei case dintr-un colţ izolat al Serbiei, Seror aduce roşii şi ceapă pentru masa de prânz. Dincolo de masă, această mamă irakiană încearcă să le dea alor săi iluzia normalităţii.
Familia Alhayani se află între sutele de migranţi care s-au refugiat în aceste case abandonate.
Majoritatea locuitorilor sârbi ai acestor cătune sărace, ca Majdan, au plecat, la rândul lor, în urmă cu zeci de ani, la oraş sau în străinătate, tot în căutarea unei vieţi mai bune.
În prezent, casele lor le oferă o slabă protecţie altor călători, veniţi din Orientul Mijlociu, din Asia sau din Africa, al căror număr a crescut rapid în ultimi doi ani.
Familia Alhayani - mama, tatăl şi cei patru copii - doarme pe jos, de teamă că se poate surpa totul.
”Bineînţeles că aceasta nu este casa viselor noastre, dar ce putem face?”, declară una dintre fete, în vârstă de 16 ani, singura care a învăţat engleza în timpul periplului familiei.
Ruta prin România, mai ușor de negociat
”Trebuie să rămânem aici pentru a ne realiza visele de viitor”, spune ea.
Familia a fugit din Irak în urmă cu trei ani. După ce a petrecut doi ani într-o tabără, în Grecia, a încercat să ajungă în Croaţia, un stat membru UE, prin Bosnia.
Ea s-a refugiat de o lună la Majdan şi încearcă, prin toate mijloacele, să intre în România, însă fără succes până în prezent.
Acest lucru reprezintă un ocol, deoarece este necesar să intre după aceea în Ungaria - poarta de acces către spaţiul Schengen.
Însă această rută este considerată mai uşor de negociat.
Este ”ruta săracului”, explică un grup de sirieni îngesuiţi într-o încăpere minsuculă, pregătindu-se de un nou ”game”, numele pe care-l dau migranţii încercărilor lor de trecere.
”Dacă aş avea 5.000 sau 6.000 de euro, aş plăti (un trecător) şi m-aş duce direct din Serbia în Ungaria”, declară AFP un sirian în vârstă de 30 de ani, care nu vrea să-şispună numele.
Polițiștii români, acuzați de violență
Poliţia română a înregistrat peste 45.000 de încercări de ”trecere ilegală a frontierei” anul trecut - de patru ori mai multe decât în 2019. Aproape 80% dintre migranţi nu au putut însă intra în ţară, potrivit aceleiaşi surse.
La fel ca poliţiile ungară şi croată, acuzate de brutalitate, lucru pe care-l dezmint, forţele de ordine române sunt taxate, de asemenea, drept violente.
”Poliţia română mi-a rupt piciorul de două ori, iar mâna o dată”, declară unul dintre sirieni, care spune că a fost avocat în ţara sa. ”Unii oameni sunt buni, alţii sunt răi”.
Ljubimka Mitrovic de la Agenţia ONU pentru Refugiaţi declară că peste 25.000 de migranţi povestesc că= au fost respinşi din România în Serbia anul trecut - de două ori mai mulţi decât în anul precedent.
Ea subliniază că 12% dintre aceste persoane au fost supuse unor violenţe.
Contactată de AFP, poliţia română nu a răspuns imediat, însă dezminte, în general, orice uz al violenţei şi spune că acţionează conform dreptului internaţional.
Ce spun localnicii
Locuitori din regiune - majoritatea membri ai minorităţii ungare din Serbia - îi văd pe refugiaţi cu ochi răi.
Mulţi dintre ei sunt ţărani, mai degrabă în vârstă, care se informează din presa ungară - cunoscută prin poziţia sa împotriva împotriva migraţiei.
”Viaţa va fi frumoasă când vor pleca migranţii, nişte şobolani”, tună un locuitor care are un tatuaj militar pe umăr.
Săteni, aşezaţi în faţa singurul magazin din cătun, huiduie şi insultă migranţii care vin la cumpărături.
Poliţişti patrulează 24 de ore din 24, pentru a evita violenţe.
”Am propus să construim o tabără aici, însă comunitatea locală a spus nu”, declară AFP Vladimir Cucic, directorul Agenţiei sârbe pentru Refugiaţi.
”Ei nu vor să devină un nod al refugiaţilor”, spune el.
”Ruta balcanică” a fost închisă în urma crizei migraţiei din 2015, însă zeci de mii de persoane continuă să traverseze regiunea anual.
Vladimir Cucic se aşteaptă la un nou aflux ”rapid”.
”Este ca şi cum ai încerca să opreţti apa. Nu poţi opri oamenii”, declară el AFP.
