Condamnare istorica: 84 de ani de inchisoare pentru membrii si liderul gruparii "Academia Infractorilor". Cum operau
Adrian Botez, cel care a devenit celebru dupa ce a infiintat: ''Academia Infractorilor'' a fost condamnat definitiv, la 24 de ani, doua luni si 20 de zile.
Acum, Botez trebuie sa dea statului roman un milion de lei. De aceasta suma au avut nevoie procurorii ca sa il prinda.
84 de ani in total au primit joi membrii "Academiei infractorilor'' si liderul lor Adrian Botez, zis Ţâţă.
Acestia au fost gasiti vinovati pentru 30 de spargeri comise in bijuterii de lux din Italia, Anglia si Olanda.
Este o condamnare istorica, pentru o grupare care va ramane studiu de caz pentru procurorii si politistii de la crima organizata. Pentru ca vorbim de o grupare de hoti pregatiti special sa dea o spargere in doar 60 de secunde si care actionau dupa reguli stricte si chiar un cod scris de insusi liderul Adrian Botez.
"Daca te cauta si te ia garda, te mai intorci acasa. Niciodata nu te intorci daca te cauta sau te ia preotul."
Acesta era crezul lui "Ţâţă", care scris cu mana lui regulile Academiei Infractorilor. Pentru el si pentru cei aproape o sute de hoti pe care i-a scolit moartea este singura de care ar trebui sa se teama cineva.
Judecatorii de la CAB au admis contestatia formulata de Botez si au decis sa reduca pedeapsa de 30 de ani de inchisoare primita la Tribunalul Bucuresti, urmand sa execute 24 de ani, doua luni si 20 de zile.
"Desfiinteaza in parte sentinta penala apelata si in fond rejudecand: (...) condamna inculpatul Adrian Botez, pentru savarsirea infractiunii de instigare la talharie in forma continuata (24 de acte materiale), la pedeapsa de 8 ani si 4 luni inchisoare. (...) condamna acelasi inculpat la pedeapsa inchisorii de 5 ani, pentru savarsirea infractiunii de instigare la furt calificat (Andorra - 05.04.2011). (...) condamna acelasi inculpat, pentru savarsirea infractiunii de constituire a unui grup infractional organizat comisa in stare de recidiva postcondamnatorie, la pedeapsa de 1 an si 8 luni inchisoare. (...) condamna acelasi inculpat, pentru savarsirea infractiunii de instigare la talharie calificata in forma continuata comisa in stare de recidiva postcondamnatorie, la pedeapsa de 3 ani si 4 luni inchisoare (Milano - 01.12.2015). (...) condamna acelasi inculpat, pentru savarsirea infractiunii de instigare la talharie calificata comisa in stare de recidiva postcondamnatorie (ramasa in faza tentativei), la pedeapsa de 1 an si 8 luni inchisoare (Aarhus - Danemarca - 10.04.2015). (...) contopeste pedepsele aplicate prin prezenta si aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 8 ani si 4 luni inchisoare, la care se adauga sporul de o treime din totalul celorlalte pedepse, respectiv trei ani, zece luni si 20 de zile inchisoare, rezultand 12 ani, 2 luni si 20 de zile inchisoare. In temeiul art. 43 alin. 1,2 Cod penal adauga pedeapsa aplicata prin prezenta la restul de pedeapsa de 12 (doisprezece) ani inchisoare ramas neexecutat din pedeapsa de 12 ani inchisoare, (...), rezultand pedeapsa finala de 24 de ani, 2 luni si 20 de zile de inchisoare. (...). In baza art. 40 alin. 3 Cod penal scade din pedeapsa de 24 de ani, 2 luni si 20 de zile inchisoare aplicata inculpatului, arestarea preventiva de la data de 20.05.2014 la data de 30.06.2014 (dedusa prin decizia penala nr. 2215/30.06.2014 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie) si pedeapsa executata de la data de 16.01.2015 la zi", potrivit minutei deciziei.
In cazul celorlalti inculpati din dosar, instanta a decis respingerea apelurilor si mentinerea deciziei date de Tribunalul Bucuresti.
"In baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondate apelurile declarate de apelantii-inculpati Alexandra Gheorghiu, Florin Alexandru Padurean, Florin Daniel Dita, Catalin Ionut Ispas, Constantin Mihai, Petru Cosmin Munteanu, Petru Bogdan Movila si Cosmin Andrei Rusu impotriva aceleiasi sentinte penale. In baza art. 424 al. 3 C.p.p. deduce din pedepse durata preventiei de la data de 23.04.2015 pentru inculpatii Catalin Ionut Ispas, Petru Bogdan Movila si de la 24.04.2015 la zi pentru inculpatii Florin Daniel Dita, Constantin Mihai, Petru Cosmin Munteanu, Cosmin Andrei Rusu si de la 14.05.2015 la zi pentru inculpatul Florin Alexandru Padurean", se arata in minuta.
Decizia este definitiva.
In 15 octombrie 2015, DIICOT a dispus trimiterea in judecata a 18 membri din reteaua criminala autointitulata "Academia Infractorilor Romani", specializata in jafuri armate la magazine de lux din Europa, unde au provocat un prejudiciu de aproximativ 8,5 milioane euro.
DIICOT sustine ca in cursul urmaririi penale s-au administrat probatorii care au demonstrat legatura intre 29 de infractiuni, dintre care 27 de infractiuni de talharie comise in Marea Britanie, Belgia, Italia, Franta, Germania, Austria, Danemarca si doua infractiuni de furt calificat comise in Andorra si Marea Britanie.
Cum functiona reteaua "Academia Infractorilor"
Procurorii au retinut ca, din 2011, reteaua a fost conceputa, initiata si organizata pe criterii militare, avand o structura piramidala, cu un lider - comandant suprem, identificat in persoana lui Adrian Botez, zis "Tata" - si mai multe esaloane de conducere, subordonate acestuia, fiecare palier fiind specializat si condus de anumite persoane de incredere, ce au grad de "ofiter".
Ultimul esalon era cel de executie, in cadrul acestuia fiind recrutati tineri, atat minori, cat si majori, din judetul Neamt, de regula din familii fara posibilitati financiare, unii din orfelinate, altii cu antecedente penale, dispusi sa se alature gruparii si sa comita jafuri armate la magazine de lux din vestul Europei, primind sume modice in raport de sumele de bani castigate prin comiterea infractiunilor.
DIICOT precizeaza ca Adrian Botez a pus bazele acestei organizatii criminale in 2011, cand odata cu punerea sa sub acuzare pentru instigare la tentativa de omor calificat (dosarul Bariera), ceilalti co-inculpati au fost arestati, pe numele sau fiind emis mandat de arestare preventiva in lipsa in 9 mai 2011 si dat in urmarire generala. Initial, el si persoanele din apropierea sa, aveau drept preocupari comiterea de infractiuni de furt calificat pe timp de noapte, prin efractie, din diverse centre comerciale din tarile vest europene.
Ulterior, sustin procurorii, el a regandit strategia infractionala si modurile de atac asupra magazinelor de comercializare a ceasurilor si bijuteriilor de lux, prin folosirea de tineri recrutati pe care ii instruia pentru jafuri in plina zi. Conform DIICOT, au fost imitate metodele folosite de celebra grupare infractionala Pink Panters, aparuta in spatiul fostei Iugoslavii, respectiv prin violenta si amenintare, bazat pe socul celor atacati, reusind ca in cateva zeci de secunde sa fure bijuterii, pietre pretioase si ceasuri scumpe, de milioane de euro.
"Aceasta grupare s-a structurat si s-a cristalizat de-a lungul timpului, ajungand chiar la 'codificarea' regulilor si a modului de organizare si functionare, intr-un asa numit 'Regulament al Academiei', avand capitole distincte cu privire la profilul viitorului membru al academiei, un model de 'contract secret de munca', precum si capitole referitoare la pregatirea fizica, psihica, teoretica, practica si de ancheta, prin care trebuia sa treaca fiecare recrut, precum si un capitol distinct referitor la 'judecata' la care trebuie sa se supuna cel care greseste ori tradeaza. Fiecare nou membru era dator sa accepte deciziile luate ca urmare a judecatii efectuate in 'Comisia Membrilor' - comisia fiind compusa din 'comandantul suprem', 'avocatul' celui acuzat, 'contabilul Academiei', precum si 'ofiter in rezerva, peste 50 ani', 'ofiter care a executat peste 10 ani', 'ofiter activ cu vechime de 5 ani'", se arata in comunicat.
Sursa citata mentioneaza ca, imediat dupa recrutare, noii membrii erau transportati de pe raza judetului Neamt in alte judete, legati la ochi sau cu saci pe cap, si condusi in diverse "case de antrenament". Fiecare era amprentat cu o tusiera conform procedurilor politienesti, ii erau facute fotografii, i se luau probe biologice din cavitatea bucala si fire de par (recoltare ADN) si i se facea un dosar in care erau trecute toate datele - rude, prieteni, persoane iubite, cazier, comportamentul avut in eventualele anchete penale anterioare.
Intr-un interval scurt de timp, noii membri trebuiau sa invete sa se echipeze/dezechipeze de "hainele de munca", sa sparga usile si vitrinele, sa adune/culeaga obiectele fara a lasa niciun fel de urme ADN, papilare, etc., in unele cazuri, antrenamentele derulandu-se chiar si in strainatate - Strasbourg, Franta, ori Torino, Italia.
DIICOT a mai retinut ca membrii executanti se indreptau spre periferia oraselor de destinatie, in locuri cu vegetatie abundenta, paduri, parcuri, zone industriale, campand in corturi ori dormind direct sub cerul liber, tabara improvizata fiind denumita codificat "stup", iar dupa ce erau fixate magazinele de lux ce urmau a fi atacate, erau vizualizate masurile de protectie/securitate ale acestora, stabilite posibilitatile de atac, traseele de fuga si locurile in care vor fi lasate temporar bunurile sustrase, gropi special sapate pe rutele de fuga, pubele de gunoi manevrate de alti membri ai gruparii etc.
Procurorii adauga ca jaful nu dura mai mult de 60 de secunde si ca o persoana din grup "tinea de sase", fiind pregatita sa creeze diversiune, in sensul aruncarii de sticle incendiare (cocktail Molotov), care sa distraga atentia publica si sa faca posibila scaparea celor implicati.
Anchetatorii au retinut ca "prada" era lasata in locurile stabilite pentru ca, dupa cateva zile in care membrii ramaneau ascunsi si asteptau sa vada reactiile autoritatilor, sa fie recuperata si transferata persoanei de incredere a liderului, care ulterior era trimisa in tara pentru a fi valorificata.
Adrian Botez a fost urmarit general in perioadele mai 2011-2014 (3 ani) si iulie 2014 - ianuarie 2015 (6,5 luni), cand in urma unei erori a angajatilor centrului de arest preventiv nr. 1 Bucuresti, acesta a fost eliberat chiar in ziua condamnarii definitive la pedeapsa inchisorii prin interpretarea eronata a minutei de sedinta.
Institutia mai mentioneaza ca si dupa cea de-a doua prindere a lui Botez, la 16 ianuarie 2015, in Cluj-Napoca, dupa incarcerare, inculpatul a continuat coordonarea activitatii prin persoane care il vizitau in arest.
Cauza a fost instrumentata impreuna cu ofiteri de politie judiciara din cadrul Directiei de Investigatii Criminale si Directiei de Combatere a Criminalitatii Organizate.
In cadrul anchetei, cu sprijinul Eurojust, s-a semnat un acord de incheiere a unei echipe comune de ancheta (J.I.T.) intre Romania si Marea Britanie, extins prin act aditional si cu Belgia.
Sursa: Agerpres
Etichete: condamnare, academia infractorilor, adrian botez,
Dată publicare:
03-11-2016 10:39
