Acord pentru funcţii în UE: Liderii o nominalizează pe Ursula von der Leyen pentru un al doilea mandat

Ursula von der Leyen
Getty

Liderii Uniunii Europene au decis joi să o propună pe Ursula von der Leyen, provenind din familia politică de centru-dreapta, pentru un al doilea mandat de cinci ani în fruntea Comisiei Europene.

 

Liderii l-au ales pe socialistul portughez Antonio Costa ca viitor preşedinte al Consiliului European, relatează Reuters şi AFP.

De asemenea, liderii europeni au căzut de acord ca liberala estoniană Kaja Kallas să fie viitorul şef al afacerilor externe ale UE, în locul spaniolului Josep Borrell.

Preşedintele în exerciţiu al Consiliului European, Charles Michel, a anunţat aceste nominalizări pe reţelele sociale. "Misiune îndeplinită! Consiliul European a reuşit", a declarat Charles Michel, actualul preşedinte al organismului.

Premierul ungar Viktor Orban a votat împotriva lui von der Leyen şi Kallas, au declarat diplomaţi UE citaţi de Reuters. De asemenea, premierul Italiei, Giorgia Meloni, s-a abţinut de la votul pentru von der Leyen, dar a votat împotriva lui Costa şi Kallas pentru funcţiile lor, au declarat aceştia.

Citește și
refugiati ucraina
Trei state membre UE cer mai mulţi bani pentru refugiaţii ucraineni de pe teritoriul lor. Capacitățile țărilor, limitate
Criminalul a folosit „un nivel de deghizare fără precedent”. Noi detalii despre crima de la Brăila

Socialistul Antonio Costa îşi va exercita funcţia de la 1 decembrie anul acesta până la 31 mai 2027, potrivit Reuters, ceea ce înseamnă că mandatul a fost împărţit în jumătate, aşa cum doreau cei din PPE, partidul de centru-drepta, câştigător al alegerilor pentru Parlamentul European.

În urma discuţiilor privind politica externă, Ucraina şi Orientul Mijlociu, precum şi problemele de apărare, şefii de stat şi de guvern au aprobat "agenda strategică", care stabileşte priorităţile blocului comunitar pentru următorii cinci ani.

Pachetul de lideri reprezintă o continuitate la vârful blocului comunitar cu aproximativ 450 de milioane de locuitori, grupurile centriste pro-UE păstrând posturile de conducere în ciuda unei creşteri a extremei drepte la alegerile pentru Parlamentul European de la începutul acestei luni. Trioul a obţinut un sprijin larg.

În ceea ce o priveşte, premierul italian Giorgia Meloni a declarat pe X că a decis să nu susţină lista liderilor "din respect pentru cetăţeni şi pentru indicaţiile care au venit de la aceşti cetăţeni în timpul alegerilor".

Reacțiile nominalizanților 

Într-un scurt discurs, von der Leyen le-a mulţumit liderilor care au sprijinit-o şi a declarat că va solicita acum sprijinul Parlamentului.

Pachetul de conducere este echilibrat atât din punct de vedere politic, cât şi geografic. Von der Leyen provine din familia de centru-dreapta, Costa este de centru-stânga, iar Kallas din grupul liberal al Europei.

"Aceasta este o responsabilitate enormă în această perioadă de tensiuni geopolitice. Există un război în Europa, dar există, de asemenea, o instabilitate în creştere la nivel global", a declarat Kallas reporterilor.

La rândul său, Antonio Costa a transmis că va fi "pe deplin angajat în promovarea unităţii între cele 27 de state membre" din noul său rol.

Dezbatere privind apărarea

În cadrul summitului, UE a semnat, de asemenea, un acord de securitate cu Ucraina, a dezbătut modul de consolidare a apărării UE împotriva Rusiei şi a convenit asupra priorităţilor strategice ale blocului pentru următorii cinci ani.

Acordul de securitate cu Ucraina subliniază sprijinul UE pentru Kiev, care luptă împotriva invaziei Moscovei pentru al treilea an. În ciuda ascensiunii extremei drepte în alegerile europene, a incertitudinii create de alegerile anticipate din Franţa şi de votul prezidenţial din SUA din noiembrie, acordul stabileşte angajamentul UE de a ajuta Ucraina în nouă domenii ale politicii de securitate - inclusiv livrări de arme, formare militară, cooperare în industria de apărare şi deminare.

"Aceste angajamente vor ajuta Ucraina să se apere, să reziste destabilizării şi să descurajeze viitoarele acte de agresiune - o dovadă mai concretă a hotărârii de nezdruncinat a UE de a sprijini Ucraina pe termen lung", a declarat Charles Michel.

Liderii şi-au reiterat angajamentul de a sprijini Ucraina atât timp cât va fi necesar, subliniind că "Rusia nu trebuie să învingă" şi că Ucraina trebuie să recupereze teritoriile anexate de Moscova.

Războiul din Ucraina a scos însă la iveală lipsa de pregătire a UE pentru un conflict, deoarece blocul se luptă să furnizeze Kievului suficiente arme împotriva Rusiei, ceea ce a determinat apeluri pentru o mai mare coordonare la nivelul UE a sistemelor de apărare şi a investiţiilor în industriile de apărare.

Diplomaţii au declarat că von der Leyen a spus la summit că, între 1999 şi 2021, UE a crescut cheltuielile pentru apărare cu 20%, China cu 600% şi Rusia cu 300%, asta înainte de creşterea masivă a cheltuielilor militare ale Moscovei după invazia sa din Ucraina în 2022.

Potrivit diplomaţilor, von der Leyen le-a spus liderilor că UE trebuie să investească 500 de miliarde de euro în apărare în următorii 10 ani. Opţiunile de finanţare variază de la contribuţii naţionale, fluxuri dedicate - resurse proprii ale UE - şi împrumuturi comune, a precizat von der Leyen.

Investiţiile în apărare fac parte din "agenda strategică" a UE asupra căreia liderii doresc să ajungă la un acord înainte de dineul de joi - un document care indică instituţiilor UE pe ce doresc guvernele europene să se concentreze în perioada 2024-2029.

În afară de apărare, agenda prevede o UE mai competitivă pentru a rezista presiunii economice din partea Chinei şi a Statelor Unite şi pregătirea blocului pentru extinderea care ar include Ucraina, Moldova şi Balcanii de Vest.

Ce urmează acum

Liderii UE au aprobat, aşadar, joi, un al doilea mandat de cinci ani pentru Ursula von der Leyen în calitate de preşedinte al Comisiei Europene. Acum, politicianul german de centru-dreapta se confruntă cu un vot pe muchie de cuţit în Parlamentul European. Chiar şi aliaţii săi de partid recunosc că va fi o provocare mai mare decât nominalizarea din partea liderilor.

Atunci când Parlamentul format din 720 de deputaţi europeni se va reuni la mijlocul lunii iulie, Ursula von der Leyen va trebui să convingă cel puţin 361 de europarlamentari să voteze pentru ea în cadrul unui vot secret. Actuala coaliţie formată din socialişti, liberali şi propria sa grupare de centru-dreapta deţine puţin sub 400 de locuri. Unii analişti au avertizat însă că în jur de 10% dintre aleşii acestei coaliţii ar putea să nu voteze pentru von der Leyen, ceea ce ar plasa-o chiar în jurul pragului de 361 de voturi.

Votul ar putea avea loc începând cu 18 iulie, scrie POLITICO.

În 2019, când von der Leyen era un ministru german al apărării afectat de criză, chemată să preia cea mai puternică funcţie din UE, ea a reuşit să treacă de Parlamentul European cu doar nouă voturi în plus faţă de minimul necesar. De data aceasta, ea are un palmares dovedit, însă multe dintre partidele care au susţinut-o atunci - cum ar fi partidul naţionalist polonez Lege şi Justiţie - nu o vor mai face acum.

Pentru a avea succes de data aceasta, ea va trebui să facă un calcul politic aproape imposibil: Rămâne alături de cele trei partide de centru, se îndreaptă spre stânga, spre Verzi, sau îşi lărgeşte susţinerea prin includerea unor părţi ale grupului de extremă dreapta, din care face parte Giorgia Meloni? Joi seara, premierul italian s-a abţinut de la a vota pentru von der Leyen.

Toate cele trei strategii prezintă riscuri, potrivit POLITICO. Este puţin probabil ca acoperirea mizelor şi menţinerea unei coaliţii restrânse să îi ofere lui von der Leyen cifrele de care are nevoie. Împreună, Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta, socialiştii şi democraţii şi grupul liberal Renew au puţin sub 400 de locuri. Aceasta este o majoritate incomod de îngustă, mai ales având în vedere că părţi ale coaliţiei - de la republicanii francezi la Fianna Fáil irlandez - au declarat deja că nu vor vota pentru ea.

Aducerea Verzilor este, de asemenea, un pariu riscant. După cinci ani în care s-au opus în mare măsură lui von der Leyen, Verzii cer acum să facă parte din majoritatea care o susţine şi să aibă astfel şansa de a influenţa legislaţia, deşi au pierdut locuri. Dar, deşi aducerea Verzilor ar fi pe placul socialiştilor şi al unora din Renew, aceasta i-ar îndepărta aproape sigur pe alţii din propria bază de putere de centru-dreapta a lui von der Leyen, în special puternicii creştin-democraţi germani.

Totuşi, cea mai riscantă strategie ar fi să o curteze pe Meloni şi, probabil, alte părţi ale grupului Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR), care se află acum pe locul al treilea în Parlamentul European, după ce au devansat Renew în acest loc influent. Cancelarul german Olaf Scholz nu a dorit în mod deliberat să o implice pe Meloni în negocierile dintre cei şase negociatori politici de vârf, au subliniat oficialii UE. Acest lucru se potriveşte cu ceea ce s-a întâmplat în Parlament, unde socialiştii şi Renew au stabilit o linie roşie: dacă vor simţi că von der Leyen încheie o înţelegere cu Meloni, o vor scoate din joc.

Von der Leyen, care a avut deja întâlniri individuale cu liderii parlamentari socialişti şi liberali, va veni în faţa celui mai înalt organism politic al Parlamentului European pe 2 iulie pentru o rundă de discuţii cu uşile închise cu liderii grupurilor.

Următoarele câteva săptămâni vor fi dominate de negocierile pe care le va purta cu deputaţii europeni de rang înalt cu privire la aşa-numitele sale orientări politice, care vor constitui baza agendei sale politice.

În cazul în care nu va fi aleasă în urma votului secret, chiar şi cu un singur vot, Consiliul European are la dispoziţie o lună pentru a delibera şi a propune un candidat, ceea ce ar fi fără precedent şi ar putea declanşa o criză politică.

Dacă va fi numită pentru un nou mandat, atunci va putea discuta cu guvernele naţionale despre cine va fi comisarul fiecărei ţări, deşi, în mod neoficial, ţările au început deja să pledeze pentru numele şi portofoliile pe care le doresc.

Este de aşteptat ca von der Leyen să solicite din nou două opţiuni din partea fiecărui guvern, o femeie şi un bărbat. Depinde de ea cum să distribuie portofoliile. Data trecută, ea a provocat consternare în stânga spectrului politic prin crearea unui portofoliu pentru modul de viaţă european, un rol deţinut de comisarul grec Margaritis Schinas. Este de văzut, de asemenea, dacă vor mai exista vicepreşedinţi executivi ai Comisiei sau aceştia vor fi eliminaţi în favoarea unei structuri mai plate.

Fiecare comisar se va confrunta, la rândul său, cu o examinare dură în Parlamentul European, iar apoi întregul Colegiu al comisarilor - care o include pe Kaja Kallas, aleasă pentru funcţia de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe - trebuie să fie votat de o majoritate a deputaţilor europeni, într-un vot care nu va fi secret.

În ceea ce îl priveşte pe António Costa, care va deveni preşedinte al Consiliului European cel puţin până în iunie 2027, acesta poate răsufla puţin mai uşurat, deoarece nu are nevoie de sprijinul Parlamentului.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Ianis Hagi și-a dat acordul să semneze și se pregătește pentru transfer!
NEWS ALERT Ianis Hagi și-a dat acordul să semneze și se pregătește pentru transfer!
Citește și...
Ursula von der Leyen estimează că UE are nevoie de 500 de miliarde de euro pentru industria de apărare
Ursula von der Leyen estimează că UE are nevoie de 500 de miliarde de euro pentru industria de apărare

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a estimat că blocul comunitar va avea nevoie în următorul deceniu de circa 500 de miliarde de euro pentru industria de apărare.

 

Trei state membre UE cer mai mulţi bani pentru refugiaţii ucraineni de pe teritoriul lor. Capacitățile țărilor, limitate
Trei state membre UE cer mai mulţi bani pentru refugiaţii ucraineni de pe teritoriul lor. Capacitățile țărilor, limitate

Germania, Polonia şi Republica Cehă au semnat o scrisoare comună prin care solicită Uniunii Europene să ofere mai multe finanţări pentru refugiaţii ucraineni de pe teritoriul lor, informează dpa.

 

UE și Ucraina au semnat un acord de securitate. Cum va acționa Bruxelles-ul în cazul în care Rusia va lansa o nouă invazie
UE și Ucraina au semnat un acord de securitate. Cum va acționa Bruxelles-ul în cazul în care Rusia va lansa o nouă invazie

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat joi, la Bruxelles, un pact de securitate cu Uniunea Europeană, la un summit al liderilor din statele membre.

Recomandări
Aderarea României la Schengen terestru, tot mai aproape. Predoiu a anunțat când s-ar putea întâmpla. ”Succesul e posibil”
Aderarea României la Schengen terestru, tot mai aproape. Predoiu a anunțat când s-ar putea întâmpla. ”Succesul e posibil”

România este mai bine plasată faţă de anul trecut în privinţa finalizării procesului de aderare deplină la spaţiul Schengen, a declarat, luni, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu.

Filmul evenimentelor unui moment istoric în SUA. Izolat, dezamăgit şi furios pe aliați, Joe Biden a renunțat la candidatură
Filmul evenimentelor unui moment istoric în SUA. Izolat, dezamăgit şi furios pe aliați, Joe Biden a renunțat la candidatură

După o lungă succesiune de gafe și luni de controverse legate de abilitățile sale fizice și mentale, președintele amercian Joe Biden a renunțat la candidatură pentru al doilea mandat.

Specialiștii au făcut portretul criminalului dentistei din Brăila: „Nu are remușcări, nici emoții față de ce s-a întâmplat”
Specialiștii au făcut portretul criminalului dentistei din Brăila: „Nu are remușcări, nici emoții față de ce s-a întâmplat”

Deși presupusul criminal al doctoriței de 41 de ani, din Brăila, ucisă în cabinetul ei în urmă cu o săptămână, a fost prins, anchetatorii nu au reușit să afle care a fost motivul crimei.