Cine a fost Lucian Pintilie. Unul dintre filmele sale a fost interzis de comuniști
Lucian Pintilie s-a născut pe 9 noiembrie 1933, în Tarutina, azi, un oraș din Ucraina.
Pintilie a absolvit Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică din București, devenind chiar de la începutul carierei sale, un ghimpe în spatele regimului comunist, potrivit Agerpres.
După absolvire, a montat o serie de spectacole la Teatrul Bulandra din Bucureşti , printre care: ''Copiii soarelui'' (1961), ''Proştii sub clar de lună'' (1962), ''Cezar şi Cleopatra'' (1963), ''Biedermann şi incendiatorii'' (1964), ''Inima mea e pe înălţimi'' (1964), ''D'ale carnavalului'' (1966), ''Livada de vişini'' (1967), notează site-ul www.cinemarx.ro.
În 1965, a regizat primul său film, ''Duminică la ora 6'', iar în 1968 - ''Reconstituirea'', o satiră socială neagră, interzisă în România pentru doi ani.
După interzicerea spectacolului cu piesa ''Revizorul'', în 1972 (după cea de-a treia reprezentaţie), Lucian Pintilie a primit un paşaport şi a fost îndemnat să plece din ţară, stabilindu-se în Franţa. A revenit în ţară pentru a finaliza filmările la ''De ce trag clopotele, Mitică?'' (1982), după un scenariu propriu pornind de la piesa ''D'ale carnavalului'', film ce a putut fi văzut abia după 1990, notează site-ul www.imdb.com.
La Paris, a debutat în 1973 cu filmul ''Le Tableau'', după Eugen Ionescu. Între 1974-1990, perioadă petrecută în exil, la Paris, Pintilie a realizat, pentru cele mai mari scene ale lumii, spectacole de mare succes, atât de teatru cât şi de operă, precum: ''Turandot'' (Carlo Gozzi), ''Trei surori'' şi ''Livada de vişini'' (Cehov), ''Cei din urmă'' şi ''Azilul de noapte'' (Gorki), ''Asta seară se improvizează'' (Pirandello), ''Tartuffe'' (Moliere), ''Flautul fermecat'' (Mozart), ''Carmen'' (Bizet) etc, potrivit site-ului aarc.ro. De asemenea, în aceeaşi perioadă, a realizat, la televiziunea iugoslavă, filmul ''Salonul nr. 6'', după nuvela omonimă a lui Cehov, film ce a avut premiera în Iugoslavia, la 1 iunie 1978.
Întors în ţară, în 1990, a regizat o serie de filme precum: ''Balanţa'' (1992), ''O vară de neuitat'' (1994), ''Prea târziu'' (1996), ''Terminus Paradis'' (1998, distins cu Premiul special al juriului la Festivalul de la Veneţia), ''După amiaza unui torţionar'' (2000), "Niki Ardelean, colonel în rezervă" (2003), scurtmetrajul ''Tertium non datur'' (2006), după nuvela lui Vasile Voiculescu, ''Capul de zimbru''.
Pentru filmul ''Duminică la ora 6'' a primit mai multe premii internaţionale, iar o serie de filme au fost selecţionate la Festivalul de la Cannes: "Reconstituirea", "Salonul nr. 6", "O vară de neuitat", "Prea târziu". La Festivalul de Film de la Veneţia, din 2001, a fost prezentat filmul "După amiaza unui torţionar". Filmul "Niki Ardelean, colonel în rezervă" a fost prezentat în 2003 la Festivalul de la Cannes şi a constituit punctul de atracţie al Festivalului de film românesc de la Londra (9-14 octombrie 2003), primul de acest fel în Marea Britanie. Co-producţia româno-franceză "Tertium non datur" a fost prezentată în premieră mondială la Festivalul de la Berlin (9-19 februarie 2006).
În 1992, a publicat volumul "Patru scenarii", iar în noiembrie 2003 a avut loc lansarea volumului autobiografic intitulat "Bricabrac".
În iunie 2013, cineastul Lucian Pintilie a participat, la Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), la lansarea DVD-ului intitulat "Pintilie. Cineast", care include toate cele 11 filme realizate în cariera sa, precum şi un disc cu durata de 200 de minute cu materiale ce recompun un portret al celui ce a readus mereu filmul românesc în prim planul vieţii culturale: lecţii de cinema, conferinţe de presă, colocvii, emisiuni TV, omagii şi retrospective.
Printre evenimentele cuprinse în cadrul ediţiei 2017 a Bucharest International Film Festival (BIFF), s-a numărat şi lansarea volumului "Bricabrac", de Lucian Pintilie, în varianta revizuită.
A primit Premiul de Excelenţă al cinematografiei române (2002), Premiul Gopo pentru întreaga operă (2007), Ordinul Naţional "Steaua României" în Grad de Mare Cruce (2008) din partea Preşedintelui Traian Băsescu, Premiul pentru cea mai bună carte străină despre film ("Bricabrac") (2010) din partea Sindicatului criticilor de film francez, Premiul de Excelenţă al Festivalului Internaţional de Film Transilvania (2011).
