6 rețete cu carne de miel pentru masa de Paște
Rețetele cu carne de miel, ouăle vopsite dar și deserturile sunt preferate pentru masa de Paște în aproape toate țările din lume.
Sunt foarte multe ţări în care pe masa de sărbători se regăsesc reţete de Paşte precum friptura de miel la cuptor şi ouăle vopsite, dar sunt şi reţete locale pe care oamenii de pe alte continente le aşează cu mândrie pe masa de sărbători.
6 rețete delicioase cu carne de miel pentru masa de Paște
Ouăle sunt simbolul fertilităţii şi renaşterii, aşa că prezenţa ouălor vopsite în coşul de Paşte este o obişnuinţă nu numai la noi, dar şi în alte ţări europene. La fel ca la noi, însă, şi alte ţări ortodoxe au tradiţia încondeierii ouălor de Paşte.
Friptura de miel cu mentă, supa Mayiritsa, pâine Koullourakiak
De Paşte, grecii sărbătoresc cu friptură de miel indiferent în ce colţ de lume se găsesc. Pregătirile le încep din Săptămâna Mare în care vopsesc ouă, frământa pâinicile dulci numite tsoureki, aromate cu esenţă de portocale şi Mahlab (un condiment obţinut din seminţele fructelor cireşului St. Lucia) şi pregătesc lumânările speciale pe care le fac cadou în ziua de Paşte.
Vedeta meselor greceşti este, însă, friptura de miel, rumenită în cuptor la foc mic, pe pat de ierburi aromatice şi ulei de măsline. Friptura de miel se serveşte lângă un pahar de vin roşu, sos de mentă sau salate proaspete şi o supă din măruntaie de miel numită Mayiritsa.
Prăjitură preferată a grecilor nu este cozonacul, ci pâinica împletită făcută cu suc de portocale şi seminţe de susan. Acestea pâinici se numesc Koullourakiak. Din meniul de Paște al grecilor nu lipsesc celebrele baclavale cu multă nucă.
Colomba Pasquale şi miel marinat
Italienii stau acasă şi iau masa în familie de Înviere şi obişnuiesc să iasă la picnic (Pasquetta) în a doua zi de Paşte.
Răsfăţul culinar este reprezentat de legume specifice primăverii - anghinare, sparanghel, fasole verde, spanac, salată verde - ouă roşii, miel şi dulciuri tradiţionale.
Pe mesele italienilor mai poţi găsi de Paşte preparate precum pastele sau orezul. În regiunea Veneţiei, de Paşte se găteşte Rasi e bisi (orez cu mazăre de primăvară).
Mâncarea care nu lipseşte niciodată de pe masa de Paşte este friptură de miel, gătită după reţete tradiţionale fiecărei regiuni. În Roma vei găsi friptura de miel marinat cu lămâie şi rozmarin sau Abbacchio alla scottadito (costiţe de miel la grătar servite cu garnitură de cartofi sau anghinare).
În Toscana friptura de miel este fiartă înăbuşit cu ceapă şi morcovi şi servită cu fasole albă condimentată cu salvie, rozmarin, pătrunjel şi capere. Tot în această regiune pe masa de Paşte se pun lasagna sau pateu din ficat de pasăre.
Deserturile în Italia au şi ele o aromă aparte. Ouăle din ciocolată sunt preferatele copiilor şi conţin întotdeauna înăuntrul lor o surpriză. Pane di Pasqua este însă prăjitura tradiţională, asemănătoare cu pasca delicioasă cu brânză şi stafide sau cozonacul nostru cu nuci şi cacao. Cel mai faimos desert pascal în Italia este însă Colomba Pasquale – un cozonac cu coajă de portocală confiată şi migdale, copt în formă de porumbel care simbolizează pacea.
Frigărui de miel, omletă, tarte şi ciocolată
Într-o ţară majoritar catolică, Paştele e o sărbătoare importantă pe care francezii o celebrează cu mâncare fină. Friptura de miel nu lipseşte de pe mesele lor, fie că este preparată la cuptor ori pe frigărui - “les brochettes d’agneau”. Unele gospodine pregătesc şi tocănițe de miel numite “navarin”.
Un meniu aparte se pregăteşte în sudul Franţei, în oraşul Bessières, unde se coace în centrul oraşului o omletă gigant, făcută din 4.500 de ouă din care se înfruptă până la 1.000 de oameni. Tradiţia acestei omlete a început de pe vremea împăratului Napoleon: acesta a rămas peste noapte în micul oraş şi după ce a gustat omletă locală le-a cerut oamenilor să pregătească una similară pentru armata lui în următoarea dimineaţă.
Peşte şi bere bună - tradiţii de Paşte în Scandinavia
Ţările scandinave au reţete de Paşte speciale. Heringul e vedeta meniului în locul fripturii de miel la cuptor sau grătar şi nici nu putea fi altfel într-o regiune înconjurată de ape. Peştele proaspăt - marinat sau afumat - este o delicatesă care nu lipseşte de pe mese. Preparatul este servit pe o chiflă proaspătă sau cu pâine de secară, cartofi şi smântână.
De altfel, felul de mâncare tradiţional în Suedia - Jansson’s Temptation – este pregătit din cartofi, ceapă, sardine marinate rumenite la cuptor sub o crustă de smântână. Un pahar de akvavit e întotdeauna la îndemână: o băutură spirtoasă specifică ţărilor nordice făcută din cereale sau cartofi.
În Norvegia, băutura tradiţională de Paşte este berea numită Paskelbrygg. Este un amestec al celor mai bune beri locale care a apărut în urmă cu 30 de ani şi care diferă de la o regiune la alta a ţării. Acum se poate gusta la toate târgurile tradiţionale care se organizează în preajma Paştelui.
Budincă de orez cu lapte şi pâine cu cârnaţi
Spaniolii au o mulţime de bunătăţi pentru masa de Paşte, de la pâinici speciale cu diverse umpluturi, până la feluri de mâncare fără carne. Spaniolii savurează Hornazo – o pâine cu umplutură de cârnaţi, bacon şi ouă fierte şi se îndulcesc cu Torrijas – asemănătoare friganelelor noastre, făcute din felii de pâine înmuiate în ou bătut şi prăjite în ulei de măsline, unse cu miere şi presărate cu scorţişoară sau zahăr.
Tot de Paşte, spaniolii gătesc Arroz con leche - o budincă de orez cu lapte, vanilie, scorţişoară şi coajă de portocale. Felurile principale pentru masa de Paşte în Spania sunt reprezentate de preparate din peşte şi legume. Supă de peşte şi sparanghelul cu maioneză şi usturoi fac parte întotdeauna din meniul de Paşte.
O altă tradiţie spune că de Paşte se dau cadou copiilor mici figurine sculptate în ciocolată. Tradiţia a pornit în secolul XV în Catalonia, iar o serie de astfel de figurine şi scene sculpate în deşertul dulce pot fi văzute la muzeul ciocolatei din Barcelona.
Cozonac, pască şi şuncă în aluat
La fel ca în celelalte ţări ortodoxe, Paştele e sărbătorit cu mare fast în Rusia. În multe ţări slave vei găsi feluri de mâncare asemănătoare cu cele de la noi, dar şi ruşii, ca şi slovenii sau cehii au adus câte un ingredient surpriză cozonacului sau pascai. La ruşi, cozonacul se numeşte Kulich. E copt în tăvi rotunde şi înalte şi are umplutură cu stafide, fructe confiate şi nuci. Deasupra e decorat cu o glazură de zahăr şi are scris cu litere chirilice mesajul “Hristos a înviat!”.
Pasca ruşilor e la fel de gustoasă ca aceea pe care ai gustat-o în Bucovina sau Maramureş, dar arată altfel decât te aşteptai. Are forma unui trunchi de piramidă de culoare albă. În mod obişnuit se serveşte alături de Kulich.
Pe mesele ruşilor îşi găseşte loc şi o plăcintă cu pui, orez şi ciuperci numită Kurnik, supe, borşuri sau rasoluri, salate de sfeclă, castraveţi sau ou servite cu mult hrean, usturoi, maioneză şi mărar. Două specialităţi ruseşti îţi mai pot face cu ochiul: şuncă la cuptor coaptă în aluat şi draniki - clătite cu cartofi, ceapă şi usturoi.
