33 de ani de la Revoluția din 1989. Firul istoric al evenimentelor care au schimbat România
Vineri, 16 decembrie 2022 se împlinesc 33 de ani de la începutul Revoluției Române din 1989.
Revoluția Română din 1989 s-a desfășurat în perioada 16-22 decembrie 1989. Românii au ieșit atunci în stradă și au cerut înlăturarea regimului comunist.
Revoluția a început pe 16 decembrie 1989, la Timișoara
Revoluția Română a început în Timișoara și în câteva zile s-a răspândit rapid în întreaga țară.
Primele proteste au avut loc ca răspuns la încercarea regimului comunist de a-l înlătura pe Laszlo Tokes, pastorul Bisericii Reformate Maghiare.
Pe 15 decembrie 1989, în jur de 100 de oameni s-au adunat în fața casei lui Laszlo Tokeș și au aprins lumânări, în semn de protest față de decizia autorităților de a-l scoate din locuința sa și a-l muta într-o altă parohie.
A doua zi, pe 16 decembrie, în semn de solidaritate, Piața Sfânta Maria din Timișoara a fost arhiplină.
Protestatarii au pornit în marș către Cimitirul Eroilor, unde, în prezent, sunt înmormântaţi cei care au murit în timpul evenimentelor din decembrie 1989.
În ziua de 16 decembrie, în vestul ţării, se auzea pentru prima dată „Jos Ceauşescu!” și „Libertate!”. A fost vocea celor care au avut curajul să se revolte împotriva sistemului comunist.
Firul istoric al evenimentelor
Evenimentele din piața Sf. Maria din Timișoara au contribuit substanțial la izbucnirea revoluției anticomuniste în toată țara. Mai jos, prezentăm firul cronologic al principalelor evenimente care au avut loc în timpul Revoluției Române din 1989.
► 16 decembrie 1989
Pe 16 decembrie 1989, la Timişoara, manifestanții s-au adunat în fața casei pastorului Laszlo Tokes, care urma să fie evacuat.
Protestatarii au început să scandeze lozinci anticomuniste, după care s-au răspândit în tot orașul pentru a chema oamenii să li se alăture.
Cetățenii s-au strâns în număr din ce în ce mai mare în Piaţa Operei, apoi în Piaţa Sf. Maria ținând în mână steaguri cu stema, simbol al comunismului, decupată. Ca urmare a manifestației, autoritățile au început să-i bată și să-i aresteze pe protestatari.
Pentru prima dată, la posturile de radio din străinătate s-au difuzat ştiri despre revolta populaţiei din Timişoara.
În noaptea de 16 spre 17 decembrie, Nicolae Ceaușescu a discutat cu generalii Vasile Milea şi Tudor Postelnicu pentru a lua măsuri împotriva manifestanţilor de la Timişoara.
17 decembrie 1989
În ziua de 17 decembrie, autoritățile au început să execute ordinele primite. În aceeași zi au apărut și primele victime ale Revoluției, 59 de morţi şi sute de răniţi.
În semn de protest, manifestanții au început să arunce cu pietre și sticle incendiare.
18 decembrie 1989
Pe 18 decembrie 1989, Nicolae Ceaușescu a plecat în Iran și a dat ordin ca granițele României să se închidă.
La Timișoara, cetățenii continuau să protesteze. Un grup de copii și tineri, care cântau colinde, au fost uciși pe treptele Catedralei Ortodoxe.
Tot în aceeași zi, la ordinul Elenei Ceaușescu, 40 dintre cadavrele celor omorâți au fost arse la crematoriu, iar altele au fost aruncate într-o groapă comună.
Documentele în care se menționa cauza decesului au fost distruse, iar autoritățile au informat familiile celor ucişi că aceștia au fugit în străinătate.
19 decembrie 1989
Majoritatea angajaților din Timişoara au intrat în grevă generală, iar o parte dintre militari s-au alăturat mulțimii și au ieșit pe străzi, în timp ce manifestanţii au scandat „Armata e cu noi!”.
20 decembrie 1989
Pe 20 decembrie a fost creat Frontul Democratic Român, care a proclamat Timişoara drept primul oraş liber din România.
În aceeași zi, Revoluția s-a extins în Lugoj, Jimbolia, Sânnicolau Mare și Deta.
Tot în aceeași zi, Nicolae Ceaușescu s-a întors din Iran și a organizat o teleconferință în care cerea ca SUA, URSS și Ungaria să ia măsuri în urma evenimentelor petrecute în zilele precedente.
În noaptea de 20 spre 21 decembrie, la ordinul lui Nicolae Ceaușescu, muncitorii din Craiova, Calafat, Băilești și Caracal s-au îmbrăcat în uniforme ale gărzilor patriotice, s-au înarmat cu bâte și au plecat la Timișoara.
21 decembrie 1989
Manifestațiile anticomuniste s-au răspândit la Arad, Sibiu, Târgu Mureș, Cluj, Reșița, Făgăraș și la București.
La Bucureşti, Nicolae Ceaușescu a cerut organizarea unui miting de sprijinire a politicii duse de PCR.
La circa un minut după ce Ceaușescu și-a început discursul în piață s-a auzit o explozie, iar manifestanţii au început să se agite. Nicolae Ceauşescu a încercat să-şi continue discursul printre huiduieli.
Panica s-a generalizat, iar Nicolae Ceauşescu a părăsit microfonul şi a plecat din balconul de la care vorbea. Transmisia mitingului la radio şi televiziune a fost întreruptă.
Pentru prima dată în 24 de ani de când se afla la conducere, Ceauşescu fusese huiduit în timpul unui discurs.
După terminarea mitingului, pe străzile din jur mii de oameni au început să scandeze „Democraţie” şi împotriva dictaturii. De asemenea, s-a mai strigat: „Libertate!”, „Ieri în Timişoara, azi în toată ţara!”, „Jos Ceauşescu!”
La sala Dalles, revoluţionarii au organizat o baricadă umană, care a fost împrăștiată de Armată.
Forţele militare nu au reușit să disperseze mulțimea din acea zonă și, imediat după miezul nopții, tanchetele au deschis focul împotriva protestatarilor.
22 decembrie 1989
Nicolae Ceauşescu l-a acuzat pe generalul Vasile Milea de trădare. La scurt timp după ședință, acesta s-a împușcat în sediul Palatului Ministerului de Interne.
La sugestia generalului Victor Stănculescu, soții Ceaușescu au luat un elicopter și au părăsit clădirea Comitetului Municipal al Partidului Comunist Român (PCR).
Nicolae și Elena Ceaușescu a fost arestați în sediul Poliției Judeţene Dâmboviţa de către reprezentanţi ai poliției şi armatei.
În aceeași zi, la radio se difuzau știri despre arestarea lui Nicolae Ceaușescu și a soției sale.
Nicolae și Elena Ceaușescu au ajuns în unitatea militară 01417 din Târgovişte, unde urmau să rămână sub pază militară până când se ordona judecarea şi execuţia lor.
23 decembrie 1989
S-au tras focuri de armă în zona aeroporturilor Otopeni și Băneasa.
De asemenea, s-au tras focuri de armă și asupra unităților militare din Piața Palatului din București.
Palatul Regal și Biblioteca Centrală Universitară au fost incendiate.
24 decembrie 1989
Consiliul Frontului Salvării Naționale a adoptat următoarele măsuri: încetarea completă a focului pe întreg teritoriul ţării, predarea armamentului aflat în posesia civililor către unităţile militare și integrarea unităţilor Ministerului de Interne în structura Ministerului Apărării Naţionale.
25 decembrie 1989
La Târgovişte au aterizat elicopterele venite de la Bucureşti cu completul de judecată al Tribunalului Militar Extraordinar.
În incinta unei unități militare a început procesul soților Ceaușescu. Cei doi au fost găsiți vinovați de genocid, subminarea puterii de stat, acte de diversiune şi subminarea economiei naţionale (în comunicatul transmis la Radio şi Televiziune apare şi un al cincilea capăt de acuzare, anume încercarea de a fugi din ţară cu fonduri de peste 1 miliard de dolari depuşi la bănci străine).
La postul național de televiziune, TVR, s-a transmis că Nicolae și Elena Ceaușescu au fost judecați de un Tribunal Militar Extraordinar.
În urma sentinţei, în aceeași zi, cei doi au fost executați prin împușcare, în curtea unitățiii militare din Târgoviște. Câteva zile mai târziu, soții Ceaușescu au fost înmormântați în secret.
Ultimele zile ale anului ‘89 au continuat cu o serie de schimbări politice.
A fost ales Biroul Executiv al CFSN compus din: Ion Iliescu - preşedinte, Dumitru Mazilu - prim-vicepreşedinte, vicepreşedinţi - Cazimir lonescu, Kiraly Karoly; secretar - Dan Marţian; membri: Bogdan Teodoriu, Vasile Neacşa, Silviu Brucan, Gheorghe Manole, Ion Caramitru și Nicolae Radu.
Pe 31 decembrie 1989, cu prilejul discursului de Anul Nou, preşedintele CFSN, Ion Iliescu, a anunţat o serie de măsuri politice, printre care: abolirea pedepsei cu moartea, sistarea exporturilor de alimente, realizarea unor importuri de bunuri de larg consum și sistarea unor lucrări de investiţii costisitoare (Canalul Dunăre-Bucureşti și Sistemul hidrotehnic Dunăre-Jiu-Argeş, zona liberă din portul Constanţa).
Dosarul Revoluției
În urma evenimentelor din decembrie 1989, au murit 1.166 de persoane, potrivit rezultatelor cercetărilor Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989, citat de Agerpres.
După aproape 33 de ani, dosarul de la Revoluția Română din 1989 nu s-a rezolvat.
În dosarul „Revoluției” sunt judecați pentru infracțiuni contra umanității fostul președinte Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu Voican Vliculescu și fostul șef al Aviației militare, generalul Iosif Rus.
În august 2022, procurorii parchetului Militar au decis că nu există probe relevante că în decembrie 1989 au existat teroriști sau forțe ostile Revoluției.
Potivit acestora, după 22 decembrie 1989, din pricina psihozei alimentate de comunicatele și de aparițiile publice ale diferiților lideri, militarii s-au împușcat între ei.
„Prin coroborare cu celelalte probe ale dosarului, concluzia este aceeaşi. După 22 decembrie 1989 - orele 16:00, focul fratricid a cauzat survenirea de decese şi răniri. Nu există probe apte să demonstreze că în intervalul 22-30 decembrie 1989 au existat terorişti sau orice altă forţă care să desfăşoare acţiuni ostile revoluţiei şi revoluţionarilor”, potrivit procurorilor parchetului Militar.
Etichete: cetateni, proteste, revoluția română,
Dată publicare:
