În Romania cele mai multe femei diagnosticate cu această afecțiune ajung la medic în stadii avansate, arată un nou studiul.
Cercetarea coordonată de Prof. Dr. Alexandru Blidaru, atrage atenția asupra nivelului extrem de scăzut al utilizării mamografiei pentru depistarea precoce a bolii și asupra nevoii urgente de implementare a unui program național de screening organizat.
Rezultatele studiului
Studiul a fost desfășurat în perioada iunie–decembrie 2025 în patru centre medicale din București — Institutul Oncologic Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu, Spitalul Medicover Pipera, Clinica Profmedica și Clinica CIB Medical — și a analizat 2.500 de femei cu vârste între 40 și 90 de ani diagnosticate cu neoplasm mamar.
Rezultatele sunt îngrijorătoare:
- 76% dintre paciente nu au efectuat de-a lungul vieții nicio mamografie înainte de diagnostic,
- dintre cele care au făcut cel puțin o investigație, 85% aveau ultima mamografie realizată cu mai mult de 4 ani în urmă.
Studiul atestă lipsa controalelor mamografice regulate indiferent de vârstă, nivel de educație sau mediul de proveniență, urban ori rural.
Proporția persoanelor care nu au efectuat niciodată o mamografie este mai mare în rândul femeilor cu educație superioară, din mediul urban.
„Lipsa controalelor periodice face că în multe cazuri de cancer mamar, boala să fie diagnosticată târziu, abia după apariția semnelor și simptomelor, reducând șansele unui tratament eficient și ale unei supraviețuiri îndelungate. Este un lucru demonstrat că efectuarea periodică (1-2 ani) a mamografiei la toate femeile după 40-45 de ani, adică a screeningul mamografic, depistează devreme boala și reduce mortalitatea prin cancer mamar.”, a declarat Prof. Dr. Alexandru Blidaru, Președintele Societății Române de Chirurgie a Sânului și Oncologie.
„Știam încă de la început că diagnosticul precoce al cancerului mamar reprezintă o problemă majoră în România, însă pe parcursul studiului am realizat că dimensiunea reală a fenomenului este considerabil mai gravă decât anticipam”, a declarat Dr. Maria-Teodora Popa, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu”.
România nu are program național de screening mamografic
România nu are un program național de screening mamografic eficient, similar celor implementate de mulți ani în statele europene. În absența unui astfel de program, efectuarea controalelor preventive depinde în principal de inițiativa pacientelor sau de recomandarea medicului, așa numitul screening oportunistic. Dar, studiul relevă interesul scăzut de a efectua din proprie inițiativă examen mamografic periodic. Cauzele acestui fenomen sunt multiple: educație sanitară insuficientă, prejudecăți, frica de diagnostic, costuri asociate.
Autorii studiului atrag atenția că, „deși campaniile de informare și educație medicală sunt esențiale pentru creșterea participării la controale preventive, screeningul oportunistic nu poate produce un impact semnificativ la nivel populațional. Împreună cu echipa de specialiști din care fac parte, susținem necesitatea dezvoltării unor politici publice eficiente, a unor campanii de informare dedicate și a infrastructurii medicale necesare pentru facilitarea accesului la mamografie și pentru creșterea nivelului de conștientizare privind importanța diagnosticului precoce al cancerului mamar”.
Concluziile cercetării subliniază că reducerea mortalității prin cancer mamar poate fi obținută doar prin implementarea unui program național organizat de screening, care să permită depistarea precoce a bolii. Trebuie știut, însă, că efectele benefice ale unui screening se pot observa numai după mulți ani, când o proporție de peste 70% dintre femeile cu vârste de peste 40-45 de ani vor participa la un astfel de program, de aceea sunt importante campaniile continue de educație medicală și de conștientizare desfășurate în cadrul populației.
