Guvernul a stabilit, vineri, prin hotărâre, cadrul de repartizare a sumelor către unităţile administrativ-teritoriale şi unităţile de învăţământ beneficiare pentru finanţarea Programului naţional "Masă sănătoasă".Potrivit unui comunicat al Executivului, suma repartizată pentru finanţarea programului în anul 2026 este de 1,531 miliarde de lei.
„Finanţarea este asigurată de la bugetul de stat, prin sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, destinate finanţării cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti. Pe baza sumelor repartizate, bugetele locale ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale vor fi rectificate, astfel încât autorităţile locale să poată asigura implementarea programului în unităţile de învăţământ incluse”, se arată în comunicat.
Proiectul vizează repartizarea pe unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale şi pe unităţi de învăţământ a sumei prevăzute în Legea bugetului de stat pe anul 2026 nr. 43/2026 pentru finanţarea Programului naţional "Masă sănătoasă".
Guvernul pregătește alocarea a peste 1,53 miliarde de lei pentru Programul național „Masă sănătoasă” în 2026. Programul ar urma să intre într-o etapă de extindere accelerată, Executivul propunând generalizarea acestuia la nivel național până la începutul anului școlar 2029–2030, se arată în nota de fundamentare.
Nota de fundamentare leagă direct abandonul școlar de sărăcie și de lipsa hranei. Ministerul Educației susține că mulți copii din zone vulnerabile economic nu pot participa constant la cursuri din cauza distanțelor mari până la școală, a condițiilor sociale dificile și a faptului că familiile nu le pot asigura nici măcar un pachet alimentar zilnic. Documentul vorbește explicit despre riscul de excluziune socială și despre nevoia unor „măsuri rapide și coerente” pentru reducerea abandonului școlar.
Guvernul invocă și datele Eurostat privind părăsirea timpurie a școlii, indicator la care România rămâne printre statele cu cele mai slabe rezultate din Uniunea Europeană. Rata abandonului școlar a fost de 18,1% în 2017, 16,4% în 2018 și 15,3% în 2021, potrivit documentului.
Programul s-a extins constant în ultimii ani. Dacă în 2023 acesta era implementat în 450 de unități de învățământ, în 2024 numărul școlilor incluse a ajuns la 1.463. În anul școlar 2024–2025 au beneficiat de program peste 533.000 de preșcolari și elevi, iar în 2025 numărul estimat al beneficiarilor este de aproximativ 514.700.
Valoarea alocată pentru hrană este de 16,5 lei pe zi pentru fiecare beneficiar, sumă care include TVA și este acordată pe perioada desfășurării cursurilor școlare. Programul este finanțat din bugetul de stat, prin sume defalcate din TVA, dar documentul prevede că autoritățile locale pot suplimenta numărul beneficiarilor dacă dispun de bani în bugetele proprii.
Executivul prezintă programul nu doar ca măsură socială, ci și ca instrument educațional. Nota de fundamentare susține că lipsa unei mese afectează frecvența școlară, rezultatele elevilor și participarea la activități extracurriculare, iar continuarea programului ar urma să reducă excluziunea socială și să îmbunătățească accesul la educație pentru copiii din medii vulnerabile.
Ce puteri are guvernul interimar al lui Ilie Bolojan
După ce moțiunea PSD-AUR a fost votată în Parlament, Guvernul Bolojan a fost demis automat. Constituția stabilește că prim-ministrul este obligat să înainteze imediat demisia Executivului către președintele României.
Executivul funcționează în regim de interimat, fără puteri depline, ci doar cu rol administrativ.
Guvernul rămâne în funcție, însă intră într-un regim special, într-o perioadă de interimat. Asta înseamnă că nu mai poate lua decizii. Constituția și Legea 90/2001 stabilesc foarte clar limitele. Guvernul Bolojan devine interimar până la instalarea unui nou cabinet. Asta înseamnă că are atribuții foarte limitate: acționează practic ca un administrator al treburilor curente, nu poate promova politici noi, nu poate emite ordonanțe de urgență, nu poate iniția proiecte de lege.
Cu alte cuvinte, statul funcționează, dar marile decizii sunt puse pe pauză.
Ce poate face și ce nu poate face cabinetul demis Bolojan:
- Acționează practic ca un administrator al treburilor curente;
- Nu poate promova politici noi;
- Nu poate emite ordonanțe de urgență;
- Nu poate iniția proiecte de lege;
Situația de acum nu este o premieră. În 2009, Guvernul Boc a rămas interimar peste două luni, după ce mai multe variante de premier au fost respinse. În 2021, Guvernul Cîțu a căzut tot prin moțiune, iar atunci negocierile pentru un nou Guvern au durat săptămâni întregi.
