Cum arată administrația României în cifre. Cheltuielile cu personalul din sistemul public au urcat la 9,3% din PIB în 2024

Raportul privind eficienţa administraţiei publice centrale şi locale publicat, vineri, de Guvern, arată că, în anul 2024, cheltuielile de personal s-au ridicat la 164,6 mld lei, reprezentând 9,3% din PIB, comparativ cu 8,3% în 2023, bazat pe acelaşi indicator al bugetului de stat. Deşi ponderea cheltuielilor de personal nu a fost la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani, se observă o tendinţă de creştere din nou. 

„Administraţia publică din România rămâne fragmentată şi supradimensionată în raport cu rezultatele obţinute, iar lipsa unei corelări clare între resursele alocate, performanţă şi impact conduce la ineficienţă şi risipă”, este concluzia raportului.

Reprezentanţii Executivului apreciază că ”publicarea acestor informaţii constituie o obligaţie faţă de cetăţeni, independentă de orice configuraţie politică”.

”Administraţia publică a funcţionat, în mod sistematic, fără transparenţă reală, cu resurse publice gestionate departe de ochii contribuabililor şi date esenţiale despre dimensiunea şi costul aparatului administrativ dispersate între instituţii, fără o imagine de ansamblu accesibilă publicului. Raportul de faţă este materializarea concretă a angajamentului de transparentizare a activităţii statului: o radiografie amplă, bazată pe date oficiale, pusă la dispoziţia fiecărui cetăţean”, se mai arată în comunicatul Guvernului.

Potrivit documentului, deşi raportul a fost elaborat în 2025 pe baza datelor aferente anului 2024, datele şi analizele prezentate „oferă în continuare o imagine corectă, coerentă şi fundamentată a situaţiei administraţiei publice din România”.

„Structurile administrative analizate, dimensiunea aparatului de stat, cheltuielile de personal şi indicatorii de performanţă la nivel local nu au suferit modificări fundamentale faţă de perioada de referinţă a raportului. Raportul realizează o radiografie a administraţiei publice din România, analizând numărul şi cheltuielile de personal atât la nivel central, cât şi local, inclusiv în companiile de stat. Sunt prezentaţi indicatori financiari ai administraţiei locale, date privind accesarea fondurilor guvernamentale şi europene de către unităţile administrativ-teritoriale, precum şi date demografice şi indicatori privind serviciile publice de bază”, mai arată instituţia citată.

Ce știe statul român despre instituțiile sale

Datele utilizate în raport au fost colectate exclusiv din surse oficiale — Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii, Institutul Naţional de Statistică, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC), Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Consiliul Concurenţei şi au fost prelucrate cu sprijinul Băncii Mondiale. Toate datele au fost transmise în formă anonimizată, în conformitate cu reglementările privind protecţia datelor cu caracter personal.

Potrivit Raportului, în 2024, în timpul guvernului Marcel Ciolacu, deficitul bugetar a fost de 8,65% din PIB.

„164,6 mld. lei cheltuieli personal în 2024 – 9,3% din PIB (comparativ cu 8,3% în 2023 - bazat pe acelaşi indicator al bugetului de stat). Deşi ponderea cheltuielilor de personal nu este la cel mai înalt punct din ultimii 20 de ani, se observă o tendinţă de creştere din nou”, se arată în Raport.

De asemenea, realizatorii Raportului menţionează că, deşi în 2000 România avea poate cel mai mic număr de angajaţi la stat din totalul angajaţilor din ţară, se observă o creştere semnificativă în anul 2020, depăşind media europeană.

”Administraţia publică din România rămâne fragmentată şi supradimensionată în raport cu rezultatele obţinute, iar lipsa unei corelări clare între resursele alocate, performanţă şi impact conduce la ineficienţă şi risipă. Fondurile publice sunt distribuite inechitabil, fără criterii clare, accentuând decalajele teritoriale. Sectorul companiilor de stat este marcat de dezechilibre, numeroase entităţi fiind menţinute prin subvenţii fără legătură cu performanţa”, se arată în concluziile Raportului.

În plus, criza de guvernanţă a datelor face foarte dificilă evaluarea corectă şi planificarea eficientă.

„Este incontestabil că a existat un progres al entităţilor de stat (instituţii şi companii) în optimizarea şi eficientizarea cheltuielilor. Sunt numeroase exemple de bune practici unde autorităţi publice performează, atât prin creşterea veniturilor din surse multiple cât şi prin reducerea cheltuielilor care nu aduc beneficii comunităţii”, se precizează în Raportul. 

Companiile de stat, un subiect sensibil

Documentul face referire şi la ”poveşti de succes ale companiilor cu capital de stat, care, pe lângă rolul crucial pe care îl au în buna desfăşurare a activităţilor statului, reuşesc să genereze venituri semnificative la bugetul de stat”.

„Urmând aceste exemple, entităţile publice din România pot să treacă la următorul nivel: reducerea semnificativă a cheltuielilor instituţiilor prin comasări şi reduceri de personal proactive, urmărind inclusiv ieşirile naturale din sistem; extinderea unei politici de M&A pentru companiile de stat şi a unei politici de expansiune a acestora în pieţele din proximitatea României plus o politică mai strictă asupra execuţiei bugetare atât pe partea de cheltuieli, cât şi din perspectiva veniturilor”, se mai arată în Raport.

Raportul dedică un capitol separat companiilor de stat, prezentate drept una dintre zonele cu impact major asupra bugetului public și asupra eficienței administrației. Analiza arată diferențe importante între societățile profitabile și cele care continuă să acumuleze pierderi, arierate sau dependență de sprijin financiar din partea statului.

Documentul evidențiază că o parte dintre companiile publice funcționează în sectoare strategice, precum energia, transporturile sau infrastructura, însă performanța lor economică este inegală. În timp ce unele societăți generează profit și contribuții importante la buget, altele înregistrează întârzieri la investiții, costuri operaționale ridicate și probleme de eficiență administrativă.

Raportul mai arată că pierderile unor companii de stat ajung să pună presiune suplimentară asupra finanțelor publice, în special într-un context în care Guvernul încearcă să reducă deficitul bugetar și să limiteze cheltuielile. Sunt semnalate și probleme legate de management, proceduri administrative lente și dificultăți în implementarea proiectelor de modernizare.

Autorii documentului susțin că situația companiilor publice reflectă dezechilibre mai largi din administrația românească: diferențe mari de performanță, capacitate redusă de reformă și dependență de finanțarea publică în anumite sectoare considerate esențiale pentru economie și servicii publice.