Profesorul Corneliu Bjola a explicat într-un interviu acordat lui Cristian Leonte că tentativa de înlocuire a lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului a semănat cu „un fel de model Venezuela”, strategie care ar fi urmărit eliminarea liderului principal și negocierea ulterioară cu „eșalonul doi și trei” din partid.
Bjola afirmă că scenariul ar fi presupus îndepărtarea lui Bolojan din centrul puterii PNL și reconstruirea unei majorități fără acesta, însă spune că planul „a picat” din cauza unei „rezistențe extraordinare” și a unei mobilizări interne în PNL. Profesorul consideră că experiența conflictelor anterioare din coaliție, din perioada Ciucă–Ciolacu, a contribuit la solidarizarea liberalilor în jurul fostului premier.
„Trebuie să vedem și ce se întâmplă cu această nouă mișcare inițiată de premierul Bolojan, Alianța Reformistă, că este foarte interesantă din punctul meu de vedere. Ce s-a întâmplat în ultima perioadă este că a fost făcut un calcul greșit, probabil, de PSD, că va fi ușor de înlocuit Bolojan... decapităm... eliminăm primul eșalon, negociem cu eșalonul doi-trei, un fel de model Venezuela, să spunem o paralelă și mergem mai departe după vreo săptămână. Scenariul acesta a picat pentru că a fost o rezistență extraordinară și o coalizare a forțelor politice în PNL, având în vedere și experiența recentă, perioada Ciucă- Ciolacu, în care ei au suferit și care acest scenariu a picat”, a explicat profesorul.
Analiza profesorului de la Universitatea Oxford merge mai departe și mai arată că, paradoxal, Bolojan a reușit să capteze tocmai curentul antisistem care în ultimii ani a alimentat ascensiunea unor formațiuni precum AUR. Bjola spune că imaginea „sistemului” s-ar fi mutat asupra PSD și, parțial, asupra AUR, în timp ce liderul liberal a fost perceput ca politicianul care încearcă să forțeze reforme și reduceri în aparatul de stat.
„Dar interesant este cazul premierului Bolojan, mi s-a părut că el a devenit acum forța antisistem. Este un curent antisistem care în politica românească de un an-doi, care vorbește de toate aceste elite care nu s-au procupat de soarta țării, care sunt corupte. În momentul de față, premierul a reușit să capteze foarte bine acest curent, pentru că sistemul de fapt a fost întors în oglindă spre PSD și într-o anumită măsură spre AUR, pentru că au făcut această alianță și când vorbim de AUR. Cred că doamna Oana Gheorghiu a marcat destul de bine toate aceste legături cu sistemul, a partidului AUR. Deci Bolojan, în momentul de față, a captat acest curent antisistem și care crește. Și e foarte interesant, pentru că domnul Blojanu nu este o persoană carismatică, vorbește puțin, vorbește tehnic, când vorbește, spune că vor avea loc tăieri și reduceri. Deci nu e o persoană care să să atragă, dar în condițiile actuale, tocmai genul acesta de profil are are o o credibilitate extraordinară bună. De la acest moment până la creșterea unui curent politic consolidat, care să funcționeze foarte bine e cale lungă, dar un astfel de pas a făcut”, a mai a mai explicat profesorul.
Profesorul avertizează însă că actuala criză politică riscă să accentueze percepția de haos și instabilitate, cu efecte economice și sociale. El vorbește despre creșterea presiunilor asupra cursului valutar, majorarea costurilor de împrumut și alimentarea forțelor antisistem pe fondul unei crize prelungite. „Întrebarea care mă preocupă este cine conduce România în momentul de față”, spune Bjola.
Corneliu Bjola este Profesor de Studii Diplomatice la Colegiului St. Cross, Universitatea Oxford, unde își dedică eforturile cercetării impactului tehnologiei digitale asupra activității diplomatice, cu accent pe comunicarea strategică și influența digitală, precum și pe teorii și metode pentru contracararea dezinformării și propagandei.
