„Stabilitatea economică a României şi menţinerea ratingului de ţară - prioritatea nr. 1 după votul de azi al moţiunii. România intră de azi într-o perioadă de interimat guvernamental - fără să îşi permită însă un interimat economic. De aceea, continuarea gestionării responsabile a resurselor publice şi semnalele pe care le transmitem în extern sunt esenţiale pentru funcţionarea economiei şi, inclusiv, pentru menţinerea ratingului de ţară în perioada următoare”, a arătat Alexandru Nazare, marţi, într-o postare pe Facebook.
El a amintit că este vizibil deja ”costul instabilităţii” în creşterea cursului leu/euro, în dobânzile majorate, în presiune pe buget şi în riscurile care planează asupra ratingului de ţară.
Piețele reacționează rapid, avertizează ministrul
”Reacţiile pieţelor sunt rapide, iar corecţiile vor fi costisitoare. Am primit deja, în ultimele zile, semnale clare din partea agenţiilor internaţionale de rating: situaţia politică a României este monitorizată în timp real, iar evoluţiile din perioada imediat următoare vor fi decisive. Menţinerea ratingului şi evitarea unei retrogradări depind de capacitatea de a demonstra stabilitate, coerenţă şi predictibilitate în zilele următoare. În acest context, este esenţială menţinerea fermă a direcţiei în gestionarea finanţelor publice şi conservarea echilibrelor macroeconomice - asigurarea continuităţii plăţilor şi angajamentelor publice, menţinerea disciplinei fiscale, asigurarea continuităţii investiţiilor, protejarea capacităţii de finanţare a statului şi evitarea oricărei deteriorări a ratingului suveran”, a subliniat Nazare.
Potrivit acestuia, alături de aceste priorităţi imediate, România are 3 obiective strategice în 2026, care depind direct de stabilitate: implementarea completă a angajamentelor din PNRR, accesarea şi utilizarea eficientă a instrumentelor europene din programul SAFE, precum şi avansarea procesului de aderare la OCDE.
”Toate aceste obiective presupun în mod fundamental încredere, predictibilitate şi continuitate instituţională - exact acele elemente care sunt astăzi sub monitorizarea continuă a partenerilor şi a pieţelor internaţionale. Miza momentului depăşeşte logica politică. Este o miză de credibilitate, seriozitate şi de poziţionare a României în arhitectura economică europeană şi internaţională”, a arătat el.
Guvernul Bolojan a picat
Moţiunea de cenzură iniţiată de parlamentarii PSD, AUR şi PACE - Întâi România împotriva Guvernului condus de liberalul Ilie Bolojan a fost adoptată marţi de Parlament.
S-au înregistrat 281 de voturi "pentru", patru voturi "împotrivă", iar trei voturi au fost anulate.
Votul împotriva Guvernului Bolojan din Parlament produce efecte imediate asupra Executivului, care intră automat în regim interimar până la instalarea unui nou cabinet.
Căderea Guvernului deschide o procedură constituțională clară, care implică atât Palatul Cotroceni, cât și partidele parlamentare.
Odată ce moțiunea de cenzură este adoptată de majoritatea parlamentarilor, Executivul este demis oficial. Prim-ministrul este obligat să înainteze imediat demisia Guvernului către președintele României.
Conform Constituției României, situația este reglementată clar:
„Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alin. (1) și (2) îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.”
Astfel, Guvernul Bolojan rămâne în funcție, dar cu atribuții limitate. Nu mai poate adopta politici majore sau iniția reforme importante, ci doar gestionează activitățile curente ale statului.
Până la învestirea unui nou cabinet, Executivul funcționează în regim interimar. Acest statut presupune, printre altele, imposibilitatea adoptării unor ordonanțe de urgență majore. Practic, Ilie Bolojan rămâne la Palatul Victoria, dar fără putere politică deplină.
Constituția României și Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului și a ministerelor prevăd că un premier interimar nu poate exercita această funcție pentru o perioadă mai mare de 45 de zile.
Ce nu poate face un Guvern interimar
Spre deosebire de un Executiv validat prin votul de încredere al Parlamentului, un Guvern interimar are atribuții semnificativ restrânse. În această perioadă, premierul și miniștrii pot gestiona doar activitățile curente ale statului, fără a iniția politici publice noi, fără a promova proiecte legislative și fără a adopta ordonanțe de urgență.
Executivul interimar se limitează, practic, la asigurarea funcționării administrative de zi cu zi, până la învestirea unui nou Guvern cu puteri depline.
Această limitare este prevăzută expres în Legea nr. 90/2001, la articolul 26, alineatul (3):
„În cazul încetării mandatului său, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă Guvernul nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege.”
Mai multe detalii AICI.
