Canadianul Lorne Warburton a declarat pentru BBC că, în martie 2023, a început să se simtă rău, având „simptome asemănătoare Covid, dureri în corp, o durere de cap puternică și oboseală”.
Simptomele sale s-au agravat rapid, iar el spune că era „ud leoarcă de transpirație și nu mai putea respira”.
După ce a fost conectat la un aparat de susținere a vieții, a fost diagnosticat cu hantavirus și a petrecut aproximativ trei săptămâni în spital.
„Gradul de boală și suferință prin care am trecut a fost iad pe pământ, a fost tortură. Să treci prin așa ceva și apoi să reușești să îți revii...”, a spus el.
Simptomele virusului
În Germania, Christian Ege a povestit și el că a avut simptome asemănătoare Covid în mai 2019, spunând că timp de trei zile a avut o viroză stomacală, cu vărsături, amețeli, și că totul părea „o gripă ciudată”.
După ce a făcut analize de sânge la medic, a fost transportat la spital, unde a suferit insuficiență renală și septicemie, fiind internat câteva zile la terapie intensivă, cu un cateter montat la gât pentru dializă.
Christian a declarat pentru BBC că septicemia a fost partea cea mai îngrijorătoare a bolii.
„Rinichii și-au revenit normal, dar faptul că am avut simultan o infecție bacteriană și una virală a fost cu adevărat îngrijorător pentru câteva zile”, a spus el.
Lorne și Christian se numără printre supraviețuitorii hantavirusului, unele tulpini ale virusului având o rată a mortalității cuprinsă între 20% și 40%. Cei doi și-au împărtășit experiențele după ce o tulpină rară de hantavirus a fost descoperită la pacienți conectați la un focar mortal izbucnit pe nava de croazieră MV Hondius.
Ce este hantavirusul și cum se transmite
Hantavirusurile, denumite după Hantan River din Coreea de Sud, reprezintă o familie de virusuri, nu o singură boală. Potrivit OMS, există peste 20 de specii virale. Virusul se transmite de obicei prin rozătoare, prin urină uscată sau excremente contaminate.
Infecția apare, de regulă, prin inhalarea particulelor virale ridicate în aer atunci când urina sau excrementele rozătoarelor sunt deranjate. Virusul poate fi transmis și prin mușcătura unui rozător, precum un șobolan.
Lorne crede că s-a infectat cu hantavirus după ce a scuturat un covor în podul casei, unde existau excremente de șoarece.
Christian, la fel ca Lorne, nu auzise niciodată de hantavirus, însă un biolog trimis de autorități a descoperit o probă pozitivă în grădina sa, după ce fiul lui găsise un șoarece mort cu câteva zile înainte.
Recuperare lungă și fără tratament specific
În prezent, nu există un vaccin disponibil pe scară largă sau un tratament antiviral specific pentru infecțiile cu hantavirus. Tratamentul este unul de susținere și se bazează pe simptome, incluzând îngrijire spitalicească și suport respirator.
Lorne a fost externat după perioada petrecută în spital, însă spune că i-a luat un an și jumătate să se recupereze complet și să își recapete forța fizică, descriind procesul drept „foarte lent”.
„Sunt pași mici, minusculi. Fac doi pași înainte și patru înapoi”, a spus el.
El a mai povestit că a dezvoltat și o problemă la umăr după externare, extrem de dureroasă, ceea ce i-a îngreunat și mai mult recuperarea.
Christian spune că și-a revenit complet după patru luni și că nu a rămas cu efecte secundare, însă a recunoscut că recuperarea a fost mai dificilă decât se aștepta, iar dializa „a fost foarte solicitantă pentru întregul corp”.
Lorne spune că este recunoscător echipei medicale care l-a salvat și că acum ajută la strângerea de fonduri pentru echipamente medicale și renovarea facilităților medicale din comunitatea sa.
Christian a descris experiența ca fiind una care l-a făcut mai modest. „Au fost zile grele, dar sunt mulți oameni care suferă mai mult decât mine”, a spus el.
