În România, această zi are o semnificație aparte, pentru că este dedicată și pomenirii eroilor neamului. Iată ce nu ai voie să faci de Înălțarea Domnului 2026.
În anul 2026, Înălțarea Domnului este sărbătorită pe 21 mai (joi). Data nu este fixă în calendar. Sărbătoarea este stabilită în fiecare an la 40 de zile după Paște, motiv pentru care variază de la un an la altul, fiind însă întotdeauna celebrată într-o zi de joi.
Ce semnifică Înălțarea Domnului în credința creștină
Înălțarea Domnului este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin și amintește de momentul în care Iisus Hristos S-a înălțat la cer, la 40 de zile după Înviere. Potrivit Bibliei, după ce a înviat, Hristos a rămas timp de 40 de zile alături de ucenicii Săi. Le-a vorbit, i-a întărit în credință și le-a arătat că Învierea a fost reală. Apoi, înaintea lor, S-a înălțat la cer, binecuvântându-i.
În credința creștină, Înălțarea nu este văzută ca o simplă plecare a lui Hristos din lume. Sărbătoarea are un sens mult mai profund. Ea arată că Iisus deschide drumul spre viața veșnică și spre apropierea de Dumnezeu. De aceea, Înălțarea este legată și de speranța creștinilor că viața nu se termină odată cu moartea. Prin acest moment, omul este chemat spre ceva mai înalt decât viața pământească, spre împărtășirea cu Dumnezeu, scrie crestinortodox.ro.
Înălțarea Domnului pregătește și una dintre cele mai mari sărbători creștine: Rusaliile sau Pogorârea Sfântului Duh. După Înălțare, Apostolii au rămas în rugăciune și au așteptat venirea Duhului Sfânt, așa cum le promisese Iisus. Din acest motiv, între cele două sărbători există o legătură foarte puternică în tradiția Bisericii. Înălțarea Domnului este sărbătorită încă din primele secole ale creștinismului. Cu timpul, Biserica a stabilit clar ca această zi să fie prăznuită în joia de la 40 de zile după Paște, înainte de Rusalii.
De ce este sărbătorită și Ziua Eroilor de Înălțarea Domnului
În România, Înălțarea Domnului și Ziua Eroilor sunt comemorate în aceeași zi. Legătura dintre cele două sărbători există de mai bine de 100 de ani și are un rol important atât în tradiția religioasă, cât și în memoria națională. Ideea a apărut în anul 1920, la propunerea lui Miron Cristea, primul Patriarh al României. El a dorit ca eroii români căzuți în războaie să fie pomeniți chiar în ziua Înălțării Domnului, iar propunerea a fost acceptată de regele Ferdinand și de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Această tradiție a fost oprită după anul 1948, în perioada regimului comunist. După 1990, Biserica Ortodoxă Română a cerut revenirea la vechiul obicei, iar în 2003 Parlamentul României a decis oficial ca Ziua Eroilor să fie sărbătoare națională în ziua Înălțării Domnului. Astfel, în fiecare an, românii îi comemorează pe cei care și-au pierdut viața în războaie sau în lupte pentru țară. În ziua Înălțării, după slujbele religioase, au loc ceremonii dedicate eroilor. În multe orașe și sate se organizează:
· depuneri de coroane,
· momente de reculegere,
· ceremonii militare,
· activități în școli și instituții publice.
La ora 12:00, clopotele bisericilor bat în toată țara în memoria eroilor români, potrivit Basilica.ro.
Ce este bine să faci pentru noroc și protecție de Înviere
În tradiția creștină, ideea de „noroc” este legată mai mult de binecuvântare, liniște și protecția lui Dumnezeu. De aceea, în ziua Înălțării Domnului, oamenii sunt îndemnați înainte de toate să meargă la biserică, să se roage și să petreacă ziua cu mai multă liniște sufletească. Potrivit tradiției bisericești, cele mai importante lucruri pe care le poate face un credincios în această zi sunt:
· participarea la Sfânta Liturghie,
· rugăciunea,
· aprinderea unei lumânări,
· pomenirea celor adormiți,
· ajutorarea oamenilor aflați în nevoie.
În cazul celor care trebuie să lucreze și nu pot merge la slujbă, se spune că măcar o rugăciune rostită acasă sau aprinderea unei lumânări păstrează semnificația sărbătorii. În această zi, credincioșii se salută cu „Hristos S-A Înălțat!” și „Adevărat S-A Înălțat!”.
Acest salut nu este doar o formulă de politețe, ci o mărturisire a credinței și a bucuriei legate de sărbătoare. Pe lângă tradițiile religioase, în multe sate există și obiceiuri populare legate de protecția casei, sănătate și belșug. În unele zone ale țării:
· se dau pomeni pentru cei morți,
· se împodobesc casele și mormintele cu ramuri verzi,
· se pune leuștean la porți și ferestre,
· se culeg plante considerate de leac,
· se fac procesiuni pentru sfințirea holdelor și a câmpurilor.
Biserica face însă o diferență clară între credință și superstiție. Rugăciunea, mersul la biserică și faptele bune țin de tradiția creștină, în timp ce multe dintre obiceiurile legate de plante sau protecția casei sunt tradiții populare locale. Și în prezent, multe familii aleg să respecte câteva dintre aceste tradiții:
· merg la biserică,
· dau de pomană,
· păstrează ramuri verzi în casă,
· evită certurile și munca grea în ziua sărbătorii.
Ce nu este bine să faci de Înălțarea Domnului
În tradiția creștină, Înălțarea Domnului este o zi de sărbătoare și de rugăciune. Din acest motiv, oamenii sunt îndemnați să nu transforme această zi într-una obișnuită, plină de treburi și agitație. În general, se spune că nu este bine să faci următoarele lucruri:
· curățenie generală,
· spălat,
· cusut,
· muncă grea în gospodărie,
· lucru la câmp sau în grădină.