Imagini de la ceremoniile funerare regale din România. Sicriul cu Regele Ferdinand, lăsat deschis
De-a lungul unui secol de istorie a României, ceremoniile funerare regale au impresionat prin amploarea şi solemnitatea lor.
Fie că vorbim despre Regele Carol I, Regele Ferdinand sau Regina Maria, cu toţii au avut parte de funeralii impunătoare. Imaginile din Arhiva Naţională de Film arată cât de iubiţi erau monarhii şi cât de mari erau mulţimile care se adunau, de drag, să-i omagieze în drumul lor spre eternitate.
Carol I este omul de la care a pornit totul: monarhia, statul modern, independența față de Imperiul Otoman. Era un domn străin, adus în România ca să medieze luptele politice interminabile şi să scoată tara dintr-o criză care-o ţinea subdezvoltată.
Regele Carol I a trecut la cele veșnice, în camera sa de la Peleş, în ajunul izbucnirii Primului Război Mondial, lăsându-l moștenitor al Tronului pe nepotul Său, Ferdinand. Cronicile vremii descriau zeci de pagini, punct cu punct, detaliile funeraliilor. Adus pe afet de tun în Capitală, atât pelerinajul cât şi Slujba au fost ţinute la Palatul Regal. Tot cu trenul, dar nu cel Regal, a ajuns cortegiul la Curtea de Argeş şi tot într-o zi de sâmbătă.
Doi ani mai târziu, Regina Elisabeta, sau Carmen Sylva, cum era cunoscută de artişti, i s-a alăturat la cele veşnice soţului său.
Cele mai impresionante funeralii au fost însă cele ale Regelui Ferdinand, care s-a stins la Pelișor, în iulie 1927. Pe tot drumul de la Sinaia la Bucureşti, apoi spre Curtea de Argeş, gările şi drumurile au fost pline de oameni în doliu. Fusese un Rege modest, discret, care nu a făcut niciodată caz de regalitatea lui. Şi asta i-a adus respectul. Sub Ferdinand "Întregitorul", poporul român a avut cea mai amplă dezvoltare din istoria sa, şi-a recăpătat teritoriile integral, după Marea Unire de la 1918 şi s-a deschis spre Occident mai mult ca oricând.
Ferdinand a fost depus la Palatul Cotroceni, nu la cel Regal, pentru pelerinaj, iar sicriul a fost deschis, după cum arătau ziarele vremii. Trenul Regal, pe care el îl comandase la Uzinele din Milano, l-a purtat spre Curtea de Argeş.
Imaginile de atunci îl arată şi pe noul Rege, Mihai, la depunerea jurământului la Patriarhie, a doua zi după ce bunicul său murise. Avea doar 5 ani şi 9 luni.
Următoarele funeralii regale care au avut loc în România au fost în iulie 1938, după ce soţia regelui Ferdinand, Regina Maria, bunica lui Mihai, a murit la Pelișor. A fost depusă la Peleş pentru pelerinajul romanilor. Din dorinţa ei nu a fost îmbrăcată în negru, ci într-o rochie simplă, albă. Sicriul a fost pus tot pe un afet de tun, până la gară.
La Bucureşti, trenul a tras direct la Gara Cotroceni, iar drumul spre Curtea de Argeş a trecut pe actualul Bulevard Magheru. Se spune că atât de iubită era de oameni, că lumea toată era în lacrimi. Înmormântarea de la Curtea de Argeş a întregit şi al doilea cuplu regal, pentru vecie.
Regele Carol al II-lea, tatăl lui Mihai, a fost de departe cel mai controversat personaj istoric al acelor vremuri. În 2003, rămăşiţele sale au fost aduse în ţară, însă fără fastul ceremoniilor regale. Trupul său a fost depus într-o capelă, lângă biserica Mănăstirii Curtea de Argeş.
Regina mamă Elena a murit departe de România şi mormântul ei este în Elveţia, la Lausanne, vegheat de o cruce înnegrită de timp.
Ultimele funeralii care au marcat tradiţia regalităţii au fost în august anul trecut, la dispariţia Reginei Ana. Din cauza stării de sănătate, Regele Mihai nu a putut veni în România la căpătâiul celei care i-a stat aproape 68 de ani.
De la funeralii a lipsit şi una dintre fiicele lor, Irina, din cauza problemelor pe care le-a avut cu legea, în Statele Unite ale Americii. Cu toate că nu a fost încoronata regină a românilor, aceştia au plâns-o tot la Palatul Regal. De aici, a plecat pe ultimul drum către locul de veci de la Curtea de Argeş cu o maşină mortuară şi nu cu Trenul Regal.
 (11).webp)
