Harta care poate revolutiona piata locuintelor. Pentru prima oara, romanii afla cu precizie daca risca sa le ia apele casa
Sute de mii de romani ar putea scapa de teama viiturilor. Si asta pentru ca avem, in sfarsit, o harta a zonelor inundabile din intreaga tara, care sa ne arate clar daca stam unde trebuie sau nu
In premiera in tara noastra, Administratia Nationala "Apele Romane" a prezentat public o harta a zonelor cu risc de inundatii din Romania. Nu e vorba de o harta generala, ci de una atat de detaliata incat puteti afla cu precizie de strada sau ulita daca sunteti in pericol sau nu. Asa incat i-ar putea scapa de cosmaruri pe cei care se tem de viituri – si in schimb ar putea sa le dea vise urate imobiliarilor care vor sa vanda terenuri sau locuinte in respectivele zone.
Siretul ucide 3 romani in fiecare an
Desi romanii se tem mai ales de cutremure, in realitate in ultimele decenii inundatiile au fost cele costisitoare catastrofe naturale in tara noastra, atat in termeni de pierderi materiale, cat si de vieti omenesti. 237 de romani si-au pierdut vietile din cauza viiturilor in ultima jumatate de veac, majoritatea in zona Siretului, Potrivit unui raport al Institutului de Geografie al Academiei, Siretul si-a iesit din matca de 72 de ori in aceasta perioada iar 142 de oameni si-au pierdut viata in astfel de catastrofe – aproape 3 in fiecare an.
Siretul nu e insa singurul. In 2006, intreaga tara a stat sub amenintarea viiturilor. Atunci cand s-a revarsat Dunarea, aproape 16.000 de oameni au fost evacuati din 154 de localitati. 443 de case au fost distruse si alte 1300 inundate, 64.000 de hectare de teren agricol au ajuns sub ape si 600 de kilometri de drumuri au fost afectate.
In aceste conditii, normal ar fi ca fiecare roman sa stie daca locuieste intr-o zona cu risc de inundatii. In 2007, Consiliul Uniunii Europene si Parlamentul European au adoptat o directiva prin care li se cere statelor membre sa faca evaluari detaliate privind riscul de inundatii, evaluari incluzand si harti ale acestor pericole. Harta pentru Romania, care trebuia sa fie gata inca din decembrie, a fost prezentata public azi de "Apele Romane", care au realizat-o impreuna cu Institutul National de Gospodarire a apelor. Harta poate fi gasita aici. In cele ce urmeaza va prezentam cateva dintre concluziile care se pot trage pe baza ei.
Surpriza din inima Capitalei
In Bucuresti, pe langa zonele unde ne-am astepta sa existe risc de inundatii - de pilda lacurile din nordul Capitalei – exista chiar in inima Capitalei o regiune expusa la o potentiala viitura. Este vorba de zona delimitata de strada Ion Minulescu, Bulevardul Abatorului, Bulevardul Tineretului, Strada Piscului si Calea Vacaresti.
In aceasta zona, traversata de Dambovita, harta indica risc mediu si mare de inundatii. De asemenea, in jurul Capitalei exista riscuri mari de inundatii in Ciorogarla, Darvari, Domnesti, Olteni, Cornetu si Vidra.
In Iasi, toata zona industriala Tutora risca sa fie acoperita de ape, la fel si o parte din cartierele Nicolina si Alexandru. Brasovul pare mai sigur, in schimb Cristian Ghimbav si Bod sunt marcate cu rosu pe harta. SI Clujul sta destul de bine.
Orase care asteapta potopul
Explorand harta gasim insa si localitati importante unde riscul de inundatii e foarte mare. De pilda, cele din zona Muresului si a afluentilor acestuia – Campia Turzii, Ocna Mures, Ludus, Tarnaveni. In mod previzibil, si bazinul Siretului e viu colorat pe harta.
De asemenea, o parte importanta din municipiul Satu Mare e colorata in rosu. Intr-o situatie similara sunt Sibiu si Urziceni, cartierul Tudor Vladimirescu din Slatina sau orasul Nadlac.
Potrivit precizarilor Administratiei Apelor Romane, aceasta harta se refera la inundatii care se pot produce o data la 100 de ani. Deci chiar daca va gasiti orasul sau satul marcat cu rosu, s-ar putea sa nu patiti nimic in viitorul apropiat – dar n-ar strica nici sa va ganditi la o mutare. Autoritatile promit “in perioada urmatoare” si harti privind inundatiile care se pot produce o data la 1000 de ani, respectiv la 10 ani. De asemenea, momentan hartile nu acopera toata tara, ci doar regiunile cu risc semnificativ, ceea ce nu inseamna ca in restul zonelor e absolut imposibil sa aiba loc vreodata o viitura doar fiindca ele nu figureaza pe harta.
Nu s-au gasit bani pentru inundatii pana in 2011
Proiectul a fost facut cu bani europeni in proportie de 80% si a costat in total 46.5 milioane euro. Teoretic se lucreaza la aceste harti inca din 2006, dupa inundatiile catastrofale din primavara acelui an. Practic, din lipsa de fonduri, elaborarea hartilor a inceput abia in 2011, desi ele sunt extrem de utile si ar putea ajuta atat simplii cetateni, cat si autoritatile locale, sa constientizeze riscurile la care se expun.
In alte tari europene exista la ora actuala nu una, ci mai multe asemenea harti, realizate in paralel de diverse institutii. In Franta sunt cinci, dintre care una e realizata de companiile private de asigurari, iar in Belgia trei. In general, aceste harti sunt chiar mai detaliate decat cea realizata la noi.
Hartile de risc de la noi, care momentan poti fi gasite online intr-o forma simplificata, arata pagubele potentiale la inundatii, zonele de evacuare a populatiei in caz de viituri, ar si numarul persoanelor ce ar putea fi afectate de inundatii. Pentru realizarea lor s-au scanat peste 20.000 km de cursuri de apa. Pana la sfarsitul lui 2015, autoritatile promit si planuri de management al riscului la inundatii, care sa prevada masuri concrete pentru a face fata riscurilor pe care le infatiseaza aceste harti. La final, hartile ar trebui sa arate ca in aceasta simulare:
Asiguratori: doar 7 judete sunt sigure
Nu e primul demers de acest fel. O harta intocmita in 2013 de PAID, societatea care ofera asigurarile in caz de dezastre naturale, prezenta riscuri mici de expunere la inundatii pentru doar 7 din judetele Romaniei – Botosani, Harghita, Bistrita-Nasaud, Brasov, Gorj, Prahova si Buzau. Datele nu coincid neaparat cu cele din harta "Apelor Romane".
Ce impact vor avea aceste harti asupra vietii romanilor? Pe langa partea de informare, ele impun anumite masuri. De exemplu, pe baza acestor harti se vor elibera – sau nu – autorizatii de constructie, si tot pe baza lor autoritatile vor fi obligate sa faca diguri, imprejmuiri sau aparatori pentru protectia populatiei sau a altor obiective la inundatii.
De asemenea, piata imobiliara ar putea cunoaste mari transformari. Terenurile din zone bune, dar cu risc mare de inundatii, ar putea sa isi piarda rapid valoarea. In orasele unde harta arata rosu peste tot dezvoltatorii s-ar putea orienta spre zone noi, care nu au risc atat de mare. In fine, la nivelul simplului cetatean, mii de romani ar putea fi, in sfarsit, convinsi ca trebuie sa se mute si nu sa astepte cu inima in dinti an dupa an viitura sa le vina la usa.
