Evadare din iad. Cum a reusit sa scape un barbat dintr-un lagar al MORTII din Coreea de Nord. VIDEO

Prima sa amintire despre acest loc este o executie. Se afla impreuna cu mama sa pe un camp, unde garzile aliniasera cateva mii de prizonieri. Baiatul s-a lasat in jos si, printre picioarele celorlalti, a vazut cum un barbat era legat de un copac de gardieni.

Shin In Geun avea atunci patru ani si era prea mic pentru a intelege discursul pe care l-a auzit inainte de executia prizonierului. Insa, dupa zeci de executii pe care le-a vazut in anii urmatori, i-a tot ascultat pe gardieni spunand ca prizonierul urma sa moara pentru ca i s-a oferit sansa unei achitari prin munca grea, insa acuzatul a refuzat generozitatea guvernului Coreei de Nord. Apoi, paznicii pun un calus in gura condamnatului, ii acopera capul si il impusca.

In Camp 14, o inchisoare pentru dusmanii politici ai Coreei de Nord, adunarile mai mari de 2 prizonieri sunt interzise, cu exceptia executiilor. Toata lumea este obligata sa asiste. Guvernul Coreei de Sud estimeaza numarul prizonierilor nord-coreeni la aproximativ 154.000, in timp ce Departamentul de Stat al SUA crede ca sunt peste 200.000. Cea mai mare inchisoare are 50 de kilometri lungime si 40 km latime, o arie mult mai mare decat intreg orasul Los Angeles. Numerele 15 si 18 reprezinta centrele de reeducare, unde detinutii primesc invataturile lui Kim Jong-il si Kim il-Sung, si, uneori, sunt eliberati. Celelalte inchisori sunt "districte complet controlate", unde detinutii "irecuperabili" muncesc pana la moarte.

Lagarul lui Shin era unul dintre acestea. A fost construit in jurul anului 1959, in apropiere de satul Kaechon, situat in provincia Pyongan, si cuprinde aproximativ 15.000 de prizonieri. Camp 14 are 48 de km lungime si 24 km latime, avand in interior ferme, mine si fabrici, care se intind de-a lungul vailor muntoase.

Shin si mama sa au locuit in cea mai buna zona pe care lagarul putea sa o ofere. Au avut propria camera, unde puteau sa doarma pe podea, impartind o bucatarie cu alte 4 familii. Electricitatea era functionala doua ore pe zi. Nu aveau paturi, scaune sau mese. Si nici apa curenta.

Daca mama lui Shin isi indeplinea ratia zilnic de munca, putea sa ii aduca mancare. La 4 dimineata, femeia pregatea micul dejun si pranzul pentru amandoi. Fiecare masa avea acelasi meniu: terci de porumb, varza murata si supa de varza. Shin era tot timpul infometat si isi manca foarte repede portia, imediat ce mama lui se ducea la munca. Apoi manca si pranzul mamei, care, dupa ce venea istovita de la munca si nu gasea nimic de mancare, il batea cu lingura.

Pe femeie o cheama Jang Hye Gyung si niciodata nu a vorbit cu el despre trecut, familie sau motivul pentru care a ajuns acolo. Iar el nu a intrebat niciodata. Shin a ajuns pe lume datorita gardienilor, care au ales-o pe femeie ca "premiu" pentru o casatorie. Barbatii si femeile dorm in dormitoare separate, in functie de sex, iar regula numarul 8 a lagarului spune ca "orice contact fizic sexual care se produce fara aprobare va fi sanctionat prin impuscarea imediata a vinovatilor". Asa ca o casatorie oferita drept "premiu" este singura varianta de ocolire a regulii "fara sex".

Gardienii aproba casatorii de patru ori pe an, iar daca una dintre partile implicate considera ca partenerul/partenera este inacceptabil de batran(a) sau urat(a), paznicii pot anula evenimentul. Insa daca o vor face, barbatul sau femeia respectiva nu se vor mai putea casatori vreodata. Tatal lui Shin, Shin Gyung Sub, i-a spus fiului ca gardienii i-au dat-o pe Jang ca recompensa pentru munca lui in prelucrarea metalului.

Shin In Geun a reusit sa scape din "iad" in noaptea Anului Nou, cand atentia tuturor era putin mai slaba decat in mod normal. A planuit evadarea impreuna cu un prieten, Park, timp de mai multi ani, iar planul era cat se poate de simplu: sa fuga pe sub gardul electric. A reusit acest lucru doar el, dupa ce Park a murit electrocutat de firele de inalta tensiune. Shin s-a strecurat pe langa spatiul pe care l-a facut intre corpul lui Park si pamantul acoperit cu zapada. Dupa ce a trecut de firele electrice a fugit doua ore in continuu, fara sa se uite in urma si fara sa auda sirene sau impuscaturi.

Era foarte frig, sub 10 grade, si nu avea nimic pe el in afara de o haina subtire. Dupa ce a gasit ferma unui taran, a descoperit o haina militara cu care s-a imbracat si, astfel, "a devenit" un cetatean obisnuit al Coreei de Nord.

Shin avea 23 de ani si nu cunostea pe nimeni. A dormit prin coteturi de porci si prin gari. A furat si a facut bisnita. A fost ajutat, exploatat si tradat. Il dureau picoarele, ii era frig si foarte foame. Se simtea ca un extraterestru care cazuse pe Pamant. In ianuarie 2005 a reusit sa treaca in China, iar doi ani mai tarziu era in Coreea de Sud. In doar 4 ani el era in sudul Californiei, ca ambasador al organizatiei pentru drepturile omului, "Libertate pentru Coreea de Nord".

Acum, numele lui este Shin Dong-hyuk.

Toate aceste detalii au fost publicate in ziarul britanic The Guardian, care a stat de vorba cu Shin In Geun. El a lansat si o carte in care povesteste toate chinurile prin care a trecut in lagarul Coreei de Nord: "Evadare din Camp 14".